Fostul ministru de Externe, Andrei Marga, a oferit detalii despre procesul de numire a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Într-o intervenție recentă, acesta a susținut că ascensiunea acesteia la conducerea instituției europene a fost influențată direct de Emmanuel Macron. Conform afirmațiilor sale, decizia nu a fost rezultatul unui consens simplu, ci a unei manevre politice care a avut loc în urma unor refuzuri strategice din partea partenerilor europeni.
Andrei Marga a declarat că Ursula von der Leyen a ajuns la șefia Comisiei Europene deoarece Emmanuel Macron a refuzat să preia această funcție. Fostul ministru a subliniat că procesul de selecție a fost marcat de o lipsă de susținere din partea Germaniei pentru alte variante de candidatură. Din punctul său de vedere, dinamica politică dintre marile puteri europene a jucat un rol decisiv în stabilirea actualului leadership de la Bruxelles.
Conform declarațiilor făcute de Andrei Marga, Germania a avut o poziție clară în ceea ce privește numirea conducerii Comisiei Europene. Acesta a susținut că Germania nu a dorit să cedeze această poziție de autoritate și că sursele sale sunt absolut certe în această privință. Mai mult, fostul ministru a menționat că Germania nu l-a susținut pe Weber, afirmând că interesul pentru acest candidat pare să fie limitat la București, fără un sprijin real din partea Berlinului.
Ursula von der Leyen a preluat oficial conducerea Comisiei Europene la data de 1 decembrie 2019, după ce a fost aleasă de către Parlamentul European pe 16 iulie 2019. După alegerile europarlamentare, ea a obținut un al doilea mandat consecutiv, pe care l-a început oficial la 1 decembrie 2024. Mandatul actual al președintei Comisiei Europene este programat să se încheie la data de 30 noiembrie 2029, continuând astfel perioada de conducere în cadrul instituției.
Procesul de numire a președinților Comisiei Europene implică o interacțiune complexă între liderii statelor membre și Parlamentul European. De obicei, candidatul este propus de Consiliul European și validat de europarlamentari, însă influența politică a marilor puteri, precum Franța sau Germania, rămâne un factor constant în negocierea acestor roluri de înaltă relevanță pentru direcția politică a întregii Uniuni Europene.
Andrei Marga