Curtea de Conturi Europeană a publicat un raport care semnalează faptul că finanțarea europeană destinată inovației industriale a susținut dezvoltarea tehnologiilor, dar a oferit un sprijin insuficient pentru comercializarea rezultatelor și extinderea companiilor. Auditul vizează componenta industrială a programului Orizont 2020, care a gestionat un buget de aproximativ 17 miliarde de euro. Raportul evidențiază dificultăți majore în transformarea descoperirilor tehnologice în produse comerciale viabile pe piețele internaționale.
Analiza auditorilor indică un accent excesiv pus pe dezvoltarea și demonstrarea tehnologiilor, în detrimentul obiectivului de comercializare efectivă. Deși multe apeluri au vizat niveluri intermediare de maturitate tehnologică, acestea nu au asigurat pregătirea pentru producția comercială sau găsirea clienților. În domeniile precum nanotehnologiile sau biotehnologia, o parte semnificativă din resurse s-a concentrat pe cercetare și acțiuni de coordonare, etape care sunt asociate de regulă cu fazele timpurii ale dezvoltării.
Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) au întâmpinat obstacole serioase în procesul de valorificare a rezultatelor obținute prin granturi. În cadrul produselor InnovFin gestionate de BEI, deși IMM-urile au reprezentat 47% dintre beneficiarii finali, acestea au primit doar 14% din totalul finanțării, respectiv 1,42 miliarde de euro din 10,5 miliarde. Pragurile de finanțare ridicate, de la 25 de milioane de euro în sus, au favorizat proiectele mari și companiile de dimensiuni mari în detrimentul celor mici.
O problemă majoră identificată de auditori este lipsa unei monitorizări sistematice a impactului economic după încheierea proiectelor. Deși beneficiarii erau obligați să prezinte rapoarte finale, nu a existat o evaluare structurată a potențialului de extindere a activității. Această deficiență împiedică o evaluare completă a eficienței investițiilor. În cazul unor IMM-uri vizitate, deși multe au reușit trecerea de la concept la o inovație validată, șapte din zece au rămas fără adoptare comercială a produselor.
Distribuția bugetară a arătat o concentrare masivă a resurselor către un număr restrâns de entități. Aproximativ jumătate din finanțare s-a concentrat la circa 550 de entități, ceea ce reprezintă doar 3,8% din totalul participanților, în principal instituții de cercetare și organizații fără scop lucrativ. Acest mecanism a fost criticat pentru că a stimulat insuficient mobilizarea capitalului privat, deoarece entitățile fără scop lucrativ puteau primi până la 100% din costuri, în timp ce alte categorii primeau doar 70%.
Programul Orizont 2020 a reprezentat un pilon central al politicii de cercetare și inovare a Uniunii Europene pentru perioada 2014–2020. Prin prioritatea sa industrială, care a reprezentat circa 22% din bugetul total al programului, acesta a urmărit creșterea capacității de inovare a întreprinderilor și accesul la finanțare de risc. Rezultatele acestui audit vor influența modul în care sunt structurate viitoarele programe de sprijin pentru competitivitatea europeană.
Comisia Europeană a acceptat doar parțial recomandările Curții, respingând însă cererea de restructurare a monitorizării. Auditorii au propus termene-țintă pentru implementarea îmbunătățirilor în anii 2027, 2028 și 2031. Disputa continuă și în ceea ce privește arhitectura bugetară viitoare, unde Curtea solicită o continuitate mai bună între finanțarea cercetării și dezvoltarea comercială, în timp ce Comisia menține separarea programelor Orizont Europa și Fondului european pentru competitivitate.
