Comisia Europeană analizează în prezent răspunsul oferit de autoritățile din Cehia cu privire la reforma propusă pentru finanțarea televiziunii și radioului public. Anunțul a fost confirmat marți, 3 noiembrie, de către purtătorul de cuvânt Markus Lammert, în contextul în care executivul european evaluează dacă noile măsuri respectă normele europene. Procesul de examinare a răspunsului este în curs de desfășurare, fără ca Bruxelles să fi anunțat o concluzie oficială sau deschiderea unei proceduri de infringement.
Proiectul de reformă prezentat de guvernul ceh vizează eliminarea taxelor specifice pentru radio și televiziune, propunând în schimb finanțarea instituțiilor direct din bugetul de stat. Conform cifrelor furnizate de ministrul culturii, Oto Klempíř, sumele anuale estimate sunt de aproximativ 5,74 miliarde de coroane pentru televiziune și 2,065 miliarde de coroane pentru radio. Guvernul susține că acest mecanism va asigura sume prevăzute de lege și va încuraja eficiența celor două instituții media.
EBU și diverse organizații internaționale, precum Federația Europeană a Jurnaliștilor sau Reporteri fără Frontiere, avertizează asupra riscurilor financiare. Acestea estimează că reforma ar putea duce la o diminuare cumulată a resurselor de circa 1,4 miliarde de coroane, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 15% față de modelul actual. Semnatarii declarației de la 23 octombrie susțin că o astfel de reducere ar putea afecta calitatea jurnalismului și capacitatea de a îndeplini misiunea publică.
În urma aprobării proiectului în prima lectură la 24 octombrie, angajații de la Česká televize și Český rozhlas au declanșat o grevă de o zi pe 3 noiembrie. Protestul a afectat programele celor două instituții, Český rozhlas anunțând limitarea emisiunilor de știri și actualitate prin înlocuirea lor parțială cu muzică sau arhivă. Angajații își exprimă temerile că trecerea la finanțarea bugetară va expune serviciile publice de media la presiuni politice și va reduce resursele disponibile.
Deși proiectul a trecut de prima etapă legislativă, acesta nu este adoptat definitiv, procesul urmând să continue în cadrul Comisiei parlamentare pentru media și cultură. Registrul indică data de 24 decembrie ca fiind momentul în care este posibilă reluarea dezbaterilor parlamentare. Ministrul Oto Klempíř a explicat că sumele propuse au fost stabilite pe baza rapoartelor anuale pentru 2024 și includ mecanisme de ajustare în cazul în care inflația cumulată depășește pragul de 10%.
Normele europene privind libertatea mass-mediei impun ca finanțarea serviciilor publice să fie adecvată, sustenabilă și previzibilă, bazată pe criterii transparente care să protejeze independența editorială. Deși alegerea sursei de finanțare, fie ea prin taxe sau prin bugetul de stat, rămâne o competență națională, Comisia Europeană verifică dacă mecanismul ales garantează protecția funcțională a instituțiilor împotriva influențelor politice externe.
