Comisia Europeană a prezentat un pachet de măsuri destinate îmbunătățirii sistemului de educație în statele membre, ca răspuns la nivelul scăzut de competență al elevilor. Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a anunțat că propunerea include un certificat de competențe în inteligența artificială pentru adolescenți. Această inițiativă vizează adaptarea școlilor la noile tehnologii și sprijinirea cadrelor didactice în procesul de învățare.
Una dintre principalele preocupări vizează performanța elevilor la citire, matematică și științe, deoarece aproximativ o treime dintre adolescenții europeni de 15 ani nu ating pragul minim de competență. În România, situația este critică, cu 52% dintre elevi care nu ating nivelul minim la matematică și 48% la citire. Pentru a remedia aceste deficiențe, Comisia propune crearea a 100 de Alianțe Școlare Europene în fiecare an, fiecare beneficiind de granturi de un milion de euro.
Digitalizarea educației include testarea, începând cu anul școlar 2027-2028, unui certificat de competențe în domeniul inteligenței artificiale pentru elevii de 15 ani. Această măsură vine într-un context în care 63,8% dintre tinerii europeni cu vârste între 16 și 24 de ani au utilizat inteligența artificială generativă în 2025. În România, 40% dintre elevii de 15 ani declară că folosesc cel puțin o dată pe săptămână un chatbot AI pentru scopuri educaționale.
Pentru profesori, pachetul propune înființarea unei Rețele europene de sprijin și consiliere, care ar putea deveni operațională în primul trimestru din 2027. Această rețea va oferi îndrumare privind sprijinul emoțional, colaborarea cu părinții și utilizarea inteligenței artificiale în clasă. De asemenea, prin Agenda Profesorilor Europeni, Comisia urmărește reducerea sarcinilor administrative și îmbunătățirea condițiilor de muncă, în contextul în care 25 dintre cele 27 de state membre se confruntă cu un deficit de cadre didactice.
Strategia europeană pune accent pe modernizarea învățământului profesional pentru a răspunde nevoilor economiei. Datele arată că, în 2025, doar 9,1% dintre absolvenții românilor de învățământ profesional de nivel mediu, cu vârste între 20 și 34 de ani, au avut pregătire practică la un loc de muncă. Pentru a reduce această diferență față de media europeană de 66%, Comisia intenționează să testeze, începând cu anul 2027, un accelerator european de formare sectorială pentru cursuri scurte de specializare.
Evoluția acestor măsuri de educație și formare profesională se încadrează într-un context mai larg de transformări la nivel european și global. În timp ce Uniunea Europeană se concentrează pe digitalizarea și competențele tinerilor, alte subiecte de actualitate vizează decizii politice majore, precum cele legate de exporturile de ovine sau impactul schimbărilor politice din Statele Unite asupra relațiilor internaționale.
