Comisia Europeană a prezentat o propunere prin care România și Croația ar putea găzdui titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2034. Această dată marchează începutul unui nou ciclu de proiecte culturale care ar urma să se încheie în anul 2047. Propunerea a fost prezentată în cadrul comisiei pentru cultură și educație a Parlamentului European la data de 4 noiembrie, însă procesul de examinare este încă în desfășurare.
Dacă noile reguli propuse vor fi adoptate, calendarul pentru orașele din România va impune termene stricte de pregătire. Apelul național ar trebui lansat până în anul 2028, urmat de organizarea unei etape de preselecție în cursul anului 2029. Desemnarea oficială a câștigătorului românesc și notificarea instituțiilor europene ar trebui să aibă loc până în 2030, asigurând astfel un interval de patru ani înainte de anul titlului.
Evaluarea candidaturilor se va concentra pe patru categorii principale, care vor integra dimensiunea europeană direct în criteriile de punctaj. Acestea includ strategia și moștenirea culturală, programul artistic, participarea publicului, precum și managementul și capacitatea de realizare. Procesul de selecție va fi gestionat de un grup format din 12 experți europeni independenți, numiți de diverse instituții, inclusiv Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social European.
Proiectul introduce și mecanisme de monitorizare riguroase pentru a asigura respectarea angajamentelor asumate de orașele candidate. În cazul unor abateri grave de la proiectul prezentat, experții pot recomanda chiar retragerea titlului de Capitală Europeană a Culturii. De asemenea, finanțarea prin Premiul Melina Mercouri va depinde de resursele disponibile, fără o sumă garantată pentru noul ciclu, fiind plătită în două tranșe, cu condiția menținerii independenței echipei artistice.
Candidaturile vor putea fi depuse atât de orașe individuale, cât și de grupuri de localități, inclusiv proiecte de cooperare transfrontalieră. Dosarele trebuie să demonstreze capacitatea de a implica diverse comunități, precum tinerii, persoanele cu dizabilități sau vârstnicii, asigurând accesul la cultură în zonele periferice. Autoritățile locale și naționale vor trebui să prezinte bugete realiste și planuri de finanțare durabile pentru a susține impactul pe termen lung al programului.
România a deținut deja acest titlu prin orașele Sibiu, în anul 2007, și Timișoara, în anul 2023. Noul cadru propus de Comisia Europeană urmărește să rezolve dificultățile întâmpinate în edițiile anterioare, precum fragilitatea bugetelor sau dificultatea de a menține proiectele după încheierea anului titlului. Această schimbare de strategie vizează transformarea evenimentului într-un motor de schimbare culturală durabilă pentru regiune.
