Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European (LIBE) a adoptat o poziție prin care solicită aproximativ 7,61 miliarde de euro pentru securitatea internă a UE în perioada 2028–2034. Această sumă depășește cele 6,84 miliarde de euro propuse inițial de Comisia Europeană pentru aceeași perioadă, utilizând aceeași bază de prețuri. Decizia a fost luată la data de 4 noiembrie, prin 44 de voturi pentru, 14 împotrivă și opt abțineri.
Propunerea de finanțare vizează o distribuție strictă a resurselor către statele membre, impunând praguri minime pentru anumite direcții de acțiune. LIBE solicită ca fiecare stat participant să rezerve cel puțin 15% din alocarea sa pentru pregătire și reziliență, inclusiv pentru protecția infrastructurii critice. În plus, sunt prevăzute cote de 10% pentru schimbul de informații și alte 10% pentru cooperarea operațională transfrontalieră, asigurând astfel o acoperire diversificată a obiectivelor de securitate.
Prioritățile de finanțare se vor concentra pe combaterea corupției, a criminalității financiare și pe gestionarea amenințărilor hibride, precum sabotajul sau interferențele străine. Fondurile ar putea fi direcționate către sisteme de comunicații securizate, exerciții de pregătire, schimbul de probe digitale și anchete comune. Un aspect nou introdus de eurodeputați este sprijinul pentru victimele criminalității grave și organizate, oferind asistență psihologică, juridică și socială, inclusiv pentru copii și persoane vulnerabile.
Parlamentul European dorește un control sporit asupra modului în care sunt aprobate măsurile de securitate din planurile naționale. În loc de deciziile de punere în aplicare ale Consiliului, LIBE propune utilizarea actelor delegate ale Comisiei, oferind Parlamentului și Consiliului posibilitatea de a formula obiecții. Această schimbare ar permite eurodeputaților să blocheze intrarea în vigoare a unor acte de aprobare, având la dispoziție o perioadă de două luni pentru obiecții, cu posibilitatea unei prelungiri.
Raportul coordonat de Assita Kanko, eurodeputată belgiană din grupul ECR, a primit un mandat de negociere separat, cu 57 de voturi pentru, opt împotrivă și o abținere. Totuși, suma de 7,61 miliarde de euro nu reprezintă un buget aprobat și nu deschide apeluri sau plăți imediate. Finanțarea finală rămâne supusă negocierilor privind bugetul multianual și procedurii legislative, iar repartizarea sumelor specifice pentru fiecare țară, inclusiv pentru România, urmează să fie stabilită ulterior.
Procesul de planificare bugetară pentru securitatea europeană are loc într-un context geopolitic tensionat, în care Uniunea Europeană gestionează riscuri constante legate de stabilitatea regională. Deși discuțiile despre securitatea internă și protecția infrastructurii sunt esențiale, deciziile finale privind alocările financiare depind de acordul final asupra bugetului multianual și de implementarea planurilor naționale și regionale de parteneriat de către statele membre.
