Situația energetică din Uniunea Europeană devine critică, afectând aproximativ 50 de milioane de persoane care nu își pot asigura încălzirea corespunzătoare a locuințelor. În urma reuniunii miniștrilor din Luxemburg, desfășurată pe 29 octombrie, autoritățile europene nu au reușit să stabilească noi măsuri concrete pentru reducerea costurilor. Tensiunile geopolitice și nivelul scăzut al rezervelor de gaze pun sub presiune stabilitatea energetică a întregului continent.
Rezervele de gaze ale Uniunii Europene au ajuns la un nivel de umplere de doar 74% la data de 20 octombrie, fiind cel mai scăzut nivel pentru această perioadă din 2011. Comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, a avertizat că numărul persoanelor vulnerabile ar putea crește semnificativ. Această scădere este agravată de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, cauzate de războiul din Iran, care afectează rutele mondiale de petrol și gaze.
Impactul economic este vizibil prin creșterea prețurilor la resursele energetice. Prețul petrolului Brent a urcat la aproximativ 110 dolari pe baril, în timp ce gazele naturale s-au scumpit cu 140% de la începutul conflictului, depășind pragul de 100 de euro pe megawatt-oră. Această evoluție poate duce la creșterea facturilor la electricitate, deoarece centralele pe gaze continuă să influențeze prețul energiei în numeroase state europene.
În cadrul discuțiilor de la Luxemburg, miniștrii au analizat diverse soluții, precum reducerea voluntară a consumului sau relaxarea țintei de umplere a depozitelor de la 90% la 80%. S-au discutat totodată posibilitatea importurilor suplimentare de gaze naturale lichefiate și achizițiile comune între statele membre. Un alt obiectiv vizează instalarea contoarelor inteligente în jumătate dintre gospodăriile europene până în anul 2030 pentru un control mai bun al cheltuielilor.
Totuși, nicio propunere nu a primit un acord care să impună noi obligații, deoarece statele membre au opinii divergente privind taxarea energiei și achizițiile comune. România se confruntă cu o situație dificilă, având cea mai mare creștere a indicatorului de sărăcie energetică. Conform datelor Eurostat, 11,9% dintre români nu își puteau menține locuințele suficient de calde în 2025, față de 10,8% în anul precedent, în timp ce media europeană a scăzut la 8,8%.
Această evoluție a costurilor energetice se înscrie într-un context de volatilitate globală, unde prețurile la resurse au fost marcate de conflicte geopolitice majore. Deși Comisia Europeană susține că Uniunea este mai bine pregătită decât în 2022 datorită diversificării furnizorilor, incertitudinea rămâne ridicată. Discuțiile privind măsurile comune de combatere a costurilor vor continua în luna decembrie, așteptându-se un compromis privind tarifele de rețea.
