Curtea de Conturi Europeană pregătește o serie de audituri de performanță asupra programelor prin care Uniunea Europeană sprijină producția de muniție, cercetarea militară și achizițiile comune de echipamente. În cadrul unei audieri desfășurate pe 3 noiembrie la Comisia pentru control bugetar și Comisia pentru securitate și apărare a Parlamentului European, reprezentanții instituției au detaliat direcția verificărilor. Obiectivul principal este de a evalua dacă aceste finanțări au îmbunătățit efectiv cooperarea dintre statele membre și dacă au oferit beneficii reale întreprinderilor mici și mijlocii.
Auditurile vizează trei instrumente specifice: ASAP, Fondul european de apărare (EDF) și EDIRPA. Programul ASAP oferă aproximativ 500 de milioane de euro pentru extinderea capacității de producție a muniției și rachetelor, selectând în 2024 un număr de 31 de proiecte. Fondul european de apărare, cu un buget de circa 7,3 miliarde de euro pentru perioada 2021–2027, finanțează cercetarea și dezvoltarea colaborativă. În cele din urmă, EDIRPA stimulează achizițiile comune, având o sumă de circa 310 milioane de euro, din care 300 de milioane provin din bugetul UE și 10 milioane din Norvegia.
Kinga Wiśniewska-Danek, reprezentanta Curții, a subliniat că instituția trece de la o analiză generală a politicii de apărare la verificarea performanței unor instrumente concrete. Ea a menționat că întrebările centrale vizează dacă programele au încurajat colaborarea și dacă au adus avantaje IMM-urilor. Totuși, majorarea bugetelor nu garantează automat rezultate pe teren, deoarece inflația din sector, lipsa materialelor și deficitul de personal pot limita impactul investițiilor. Raportul pentru auditul ASAP este deja prevăzut în programul Curții, cu publicarea sa estimată pentru anul 2027.
Din partea Comisiei Europene, Benjamin Hartmann, șeful unității pentru programarea și coordonarea industriei de apărare din DG DEFIS, a susținut că o decizie de finanțare reprezintă doar o etapă. Rezultatul relevant trebuie să fie livrarea echipamentelor, posibilitatea de a le utiliza împreună, întreținerea acestora și menținerea continuității producției. El a precizat că instrumentele europene trebuie să funcționeze complementar, de la cercetare până la achiziții, însă finanțarea europeană nu poate înlocui planificarea militară națională, care rămâne în responsabilitatea statelor.
Un aspect important vizează Instrumentul european pentru pace, care are un plafon de peste 17 miliarde de euro pentru perioada 2021–2027. Curtea de Conturi Europeană a reiterat că nu are mandat să auditeze acest instrument, deoarece acesta este finanțat prin contribuții ale statelor membre, în afara bugetului UE. Instrumentul dispune de propriul colegiu de auditori și de propriile reguli de guvernanță. Această limitare a mandatului Curții poate îngreuna obținerea unei imagini unitare asupra tuturor mecanismelor europene de finanțare a sectorului de apărare.
Discuția despre aceste audituri a pornit de la o analiză generală a politicii de apărare publicată de Curtea de Conturi Europeană la începutul lunii septembrie. Acea analiză a identificat riscuri majore în sistemul actual, precum investițiile naționale fragmentate, blocajele industriale și dependența de furnizorii din afara Europei. Verificările viitoare vor încerca să determine dacă fondurile sunt direcționate corect către deficitele de capacități identificate și dacă coordonarea între sursele de finanțare este suficientă pentru a asigura securitatea regională.
