Dan Dungaciu a declarat că perioada cuprinsă între anii 2027 și 2028 va aduce schimbări radicale în peisajul politic al Uniunii Europene. Această evoluție este determinată de ciclurile electorale care vor avea loc în numeroase state membre ale blocului european. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței „Europa la răscruce. Cine decide: Bruxelles-ul sau națiunile?”, un eveniment organizat de AUR la Parlamentul României, sub titulatura Forum Europa.
Oficialul partidului a subliniat că viitorul direcției Uniunii Europene depinde direct de rezultatele alegerilor ce vor fi organizate pe întreg teritoriul blocului. Dan Dungaciu a menționat că anul 2027 va fi unul crucial pentru procesul de decizie. El a evidențiat faptul că natura politică a acestui moment va determina cine reprezintă state precum România în cadrul Consiliului European, influențând astfel deciziile de la nivel central.
Conform afirmațiilor sale, compoziția Consiliului European se va schimba complet în ceea ce privește acțiunea politică sau geopolitică. Dan Dungaciu a exemplificat această posibilitate prin scenariul în care Franța va avea un președinte naționalist și suveranist, iar Polonia va fi condusă de un prim-ministru cu aceleași orientări. O astfel de schimbare de paradigmă ar putea genera tensiuni între suveraniștii care vor să ajungă la putere la Bruxelles și restul actorilor politici.
Dan Dungaciu a abordat și dimensiunea geopolitică a conflictului din Ucraina, susținând că instituțiile europene încearcă să controleze narativa acestui război. El a avertizat că, pentru mulți de la Bruxelles, acest război reprezintă un prilej pentru a federaliza Europa și pentru a institui o guvernare centralizată. În viziunea sa, conflictul este folosit ca o oportunitate de a schimba modul de funcționare al Uniunii Europene pentru a prelua controlul asupra statelor națiune.
Discuțiile de la Forum Europa au vizat și întrebarea suveranității între Bruxelles și statele naționale. Dan Dungaciu a descris această problemă ca fiind una de natură filosofică, politică și geopolitică. El a pus sub semnul întrebării cine este, în cele din urmă, suveranul în Europa. Evenimentul de la Palatul Parlamentului reunește peste 200 de invitați străini, inclusiv lideri politici, diplomați și europarlamentari, pentru a analiza viitorul continentului.
Contextul geopolitic actual este marcat de o fragmentare a viziunilor asupra securității și a controlului asupra narativelor internaționale. În timp ce anumite instituții europene promovează o integrare mai profundă, alte perspective subliniază necesitatea unor concesii sau a menținerii autonomiei statelor. Această tensiune între centralizarea puterii la Bruxelles și suveranitatea națională rămâne un punct central în dezbaterea despre viitorul stabilității în Europa și gestionarea conflictelor regionale.
