Procedura de nominalizare pentru noul președinte al Băncii Centrale Europene (BCE) s-a încheiat vineri, lăsând loc unei competiții între doi candidați. Fostul guvernator al băncii centrale a Olandei, Klaas Knot, și fostul guvernator al Băncii Spaniei, Pablo Hernández de Cos, au fost confirmați drept singurii înaintași pentru acest post. Decizia finală privind cine va prelua conducerea instituției va aparține liderilor europeni, după ce procesul de propunere a fost finalizat la Bruxelles.
Spania a depus candidatura lui Pablo Hernández de Cos, primind sprijinul vicepremierului Carlos Cuerpo. Acesta a transmis o scrisoare către Kyriakos Pierrakakis, exprimându-și încrederea că Hernández de Cos va fi un președinte bun pentru BCE. În prezent, Hernández de Cos conduce Banca Reglementelor Internaționale (BIS), mandatul său urmând să înceapă în iulie 2025. Acesta a ocupat funcția de guvernator al Băncii Spaniei între iunie 2018 și iunie 2024.
Olandezul Klaas Knot, propus miercuri, reprezintă celălalt candidat principal pentru această funcție de înaltă responsabilitate. Knot, un economist de 59 de ani, a condus Banca Centrală a Olandei în perioada 2011-2025. Acesta este unul dintre cei mai longevivi membri ai Consiliului guvernatorilor BCE și a lucrat pentru organizații precum Fondul Monetar Internațional și Banca Reglementelor Internaționale. Experiența sa vastă în cadrul Consiliului guvernatorilor BCE îl poziționează ca un rival puternic.
Miniștrii de Finanțe din cele 21 de state membre ale zonei euro vor analiza aceste două candidaturi în cadrul reuniunii de pe 9 noiembrie. Deși până la termenul limitat de vineri nu au apărut alte propuneri, nu este exclusă apariția unor nume surpriză pe parcursul negocierilor politice. Această posibilitate a fost întâlnită și în cazul Christinei Lagarde în anul 2019. Procesul de selecție este unul complex și implică o coordonare politică intensă între statele membre.
Schimbarea de la conducere vine după ce Christine Lagarde a anunțat că va demisiona la 7 februarie 2027, cu nouă luni înainte de expirarea mandatului. Această decizie a fost luată sub pretextul imposibilității de a rămâne neutră, în timp ce analiștii au speculat că plecarea are legătură cu alegerile franceze. Lagarde a condus BCE din noiembrie 2019, de la Mario Draghi, gestionând perioade dificile de inflație și majorări de dobânzi, inclusiv un ciclu de creșteri cu 450 de puncte de bază.
În contextul actual, funcția de președinte al BCE este considerată un „mare compromis” între puterile europene. Această structură de putere include și alte poziții cheie, precum cele ocupate de Isabel Schnabel în Comitetul executiv sau de economistul-șef Philip Lane. Remanierarea Comitetului executiv este așteptată să fie una dintre cele mai ample din istoria instituției, având loc într-un moment în care inflația din zona euro rămâne o preocupare majoră pentru stabilitatea economică.
