Emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii Europene au înregistrat o scădere de 1,6% în anul 2025 față de perioada precedentă. Totuși, România face parte din grupul celor opt state membre în care bilanțul emisiilor a crescut, conform unui raport climatic publicat de Comisia Europeană la 9 noiembrie 2026. Deși în România emisiile brute au cunoscut o reducere, această evoluție a fost anulată de scăderea absorbțiilor de carbon.
În România, creșterea bilanțului net nu este rezultatul unei activități industriale mai intense. Emisiile brute, care măsoară gazele eliberate de sursele interne fără a include sectorul terenurilor, au scăzut. Totuși, diminuarea absorbțiilor nete de carbon din sectorul utilizării terenurilor și al silviculturii a fost mai pronunțată, ceea ce a dus la un rezultat net pozitiv pentru emisiile totale. Această situație nu implică, în mod automat, o creștere a emisiilor din partea fabricilor sau a centralelor.
La nivel european, situația este diversă, cu 19 state membre înregistrând scăderi ale emisiilor nete și opt state înregistrând creșteri. România se situează printre cele mai mici creșteri ale emisiilor nete, alături de Ungaria, Austria, Belgia și Țările de Jos. În contrast, Italia a înregistrat o majorare de 5,8%, Portugalia 4,2%, iar Spania 2,2%. La polul opus, Slovenia și Suedia au consemnat scăderi semnificative de 13,7%, respectiv 11,3%, conform datelor furnizate de Comisia Europeană.
Comisia Europeană va solicita planuri corective pentru nouă state care nu au înregistrat progrese suficiente: Austria, Croația, Ciprul, Germania, Italia, Irlanda, Lituania, Malta și Suedia. România nu este inclusă pe această listă de monitorizare a progresului insuficient. Regulamentul prevede ca aceste state să prezinte măsuri suplimentare într-un termen de trei luni. Este important de menționat că această procedură este distinctă de evaluarea conformării cu obligațiile climatice specifice și nu reprezintă o sancțiune directă.
Evoluția emisiilor este strâns legată de indicatorii economici, deoarece emisiile nete ale UE sunt acum cu 39% sub nivelul din 1990, în timp ce PIB-ul a crescut cu 74%. Agenția Europeană de Mediu estimează o reducere de 54% până în 2030, dacă sunt aplicate măsurile planificate, însă ținta oficială este de cel puțin 55%. Pentru sectoarele precum transportul și clădirile, reducerea proiectată este de 38,5% față de 2005, rămânând cu 1,5 puncte procentuale sub obiectivul de 40%.
În contextul acestor date climatice, discuțiile politice de la nivel european rămân intense. Pe aceeași dată, 9 noiembrie 2026, agenda oficială a inclus și teme precum securitatea la Marea Neagră și protecția maritimă, oferind un cadru complex de decizii pentru statele membre. Această evoluție a emisiilor nete se încadrează într-un proces de monitorizare continuu al tranziției energetice și al respectării reglementărilor europene privind decarbonizarea.
