Negocierile ONU privind schimbările climatice s-au încheiat duminică, după două săptămâni de discuții extrem de tensionate, fără ca un acord final să fie adoptat. Liderii prezenți la summitul COP31 organizat în Turcia au respins forma propusă a documentului final, din cauza lipsei de soluții ferme pentru creșterea temperaturilor globale. Această situație marchează un eșec fără precedent, fiind prima dată în ultimii 17 ani când summiturile de tip COP se închid fără un consens oficial.
Președintele turc al COP31, Murat Kurum, a confirmat absența unui consens, menționând că există părți care au obiecții majore față de textul propus. Aproape 190 de țări au purtat discuții aprinse pe tema tranziției energetice, încercând să răspundă realității că obiectivul de limitare a încălzirii globale la 1,5 °C este în pericol. Divergențele între state au împiedicat adoptarea „pactului de la Antalya”, elaborat de președințiile comună turcă și australiană, care invita la reducerea dependenței de combustibili fosili.
Uniunea Europeană, Panama și diverse state insulare mici au respins acordul, susținând că acesta favorizează țările exportatoare de petrol, gaze și cărbune. Textul revizuit a eliminat complet orice mențiune despre combustibilii fosili, după ce Arabia Saudită și alți mari producători au respins ferm includerea termenului de „tranziție”. În loc de acest lucru, documentul s-a concentrat pe captarea și stocarea carbonului, cu o țintă de 1 miliard de tone, și pe creșterea ponderii electricității la 35% până în 2035.
Ministrul irlandez al climei, Darragh O’Brien, a vorbit în numele UE, declarând că este inacceptabil ca decizia finală să nu conțină nicio referire la combustibilii fosili. El a subliniat că textul nu ține cont de datele științifice și riscă să adâncească prăpastia dintre angajamentele globale și măsurile necesare. Obiecții similare au fost formulate de Panama, Insulele Marshall și Norvegia, în timp ce negociatoarea Kathy Jetn̄il-Kijiner a afirmat că acceptarea unui astfel de acord ar fi o trădare.
Din partea Regatului Unit, ministra Energiei, Miatta Fahnbulleh, a descris situația ca fiind extrem de dezamăgitoare, subliniind că momentul impunea o ambiție mult mai îndrăzneață. În același timp, Arabia Saudită a apărat includerea tehnologiei de captare și stocare a carbonului (CCS). Pakistanul și Ghana au adoptat o poziție diferită, argumentând că acțiunile climatice nu pot fi un meniu selectiv și că multilateralismul trebuie consolidat, chiar dacă anumite puncte din pact sunt controversate.
Summitul COP31 a avut loc într-un context de urgență climatică, fiind primul de la momentul în care ONU a avertizat că pragul de 1,5 °C va fi depășit. Aceste negocieri au devenit cele mai lungi din istorie, transformându-se într-o dispută între necesitatea unei tranziții rapide și interesele economice ale marilor producători de energie. Tensiunile au evidențiat dificultatea de a armoniza obiectivele de mediu cu realitățile politice și comerciale ale națiunilor implicate.