Diplomații europeni au exclus categoric revenirea la importurile de gaze rusești, respingând o propunere susținută de Statele Unite. Planul american, transmis de emisarii speciali ai președintelui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, vizează reluarea comerțului energetic prin transportul gazelor rusești prin Ucraina, cu Washingtonul acționând ca intermediar. Această inițiativă a întâmpinat un refuz ferm din partea Bruxelles-ului, care nu intenționează să își retragă eforturile de a diminua dependența de energia furnizată de Moscova.
Oficialii europeni au argumentat că nu există motive pentru relaxarea restricțiilor aplicate Rusiei în niciun sector economic. Un diplomat a subliniat că atacurile continue asupra populației și infrastructurii civile din Ucraina impun, dimpotrivă, o creștere a presiunii și o înăsprire a sancțiunilor. Această poziție este menținută în contextul faptului că UE rămâne angajată să pună capăt utilizării combustibililor fosili de origine rusă, refuzând orice tentativă de revitalizare a relațiilor comerciale cu Moscova.
În cadrul recentelor discuții de la Bruxelles, axate pe redresarea economică postbelică a Ucrainei și pe garanțiile de securitate, problema achiziționării de gaze rusești nu a fost nici măcar abordată. Întâlnirile de miercuri și joi au reunit reprezentanți ucraineni, consilieri din Franța, Germania, Marea Britanie și Statele Unite, precum și oficiali din cadrul Comisiei Europene, NATO și Banca Mondială. Diplomații au remarcat că, deși au existat informări despre discuțiile cu Statele Unite, propunerea americană nu a fost inclusă în agenda oficială.
Comisarul UE pentru energie, Dan Jørgensen, a avertizat că reluarea importurilor de energie rusească ar reprezenta o greșeală uriașă pentru blocul comunitar. El a menționat că criza energetică a făcut ca costurile importurilor de combustibili fosili să crească cu peste 24 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă peste 500 de milioane de euro în fiecare zi. Dan Jørgensen a îndemnat țările europene să accelereze investițiile în proiecte de energie regenerabilă și curată pentru a evita consecințele economice.
Ministrul de externe ucrainean, Andrii Sybiha, a avertizat împotriva repunerii în funcțiune a conductei Nord Stream, menționând că livrările reînnoite ar permite Moscovei să utilizeze energia ca pârghie politică. Această mișcare ar genera, de asemenea, venituri necesare Rusiei pentru a susține războiul. În prezent, gazul rusesc reprezintă aproximativ 12% din importurile UE, o cifră aflată în scădere de la nivelul de 45%, în timp ce Bruxelles-ul urmărește eliminarea totală a acestor importuri până la sfârșitul anului 2027.
Eforturile de diversificare a surselor de energie în Europa au accelerat semnificativ după declanșarea conflictului din Ucraina, când dependența de gazul rusesc a fost utilizată ca instrument de presiune geopolitică. Această tranziție către surse alternative și reducerea importurilor de la Moscova au devenit piloni centrali ai politicii de securitate energetică a Uniunii Europene, în încercarea de a proteja economia continentului de volatilitatea prețurilor și de influența politică a Kremlinului.
