Autoritățile vamale chineze au anunțat marți că, în perioada ianuarie-octombrie 2026, excedentul balanței comerciale a Chinei a depășit pragul de 1.000 de miliarde de dolari. Această evoluție semnificativă este impulsionată de creșterea constantă a exporturilor către piețele majore, în special către Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii. Rezultatele reflectă o dinamica accelerată față de anul precedent, când pragul de 1.000 de miliarde de dolari a fost atins abia în luna noiembrie.
În ceea ce privește relația cu Uniunea Europeană, excedentul comercial al Chinei a crescut cu 28,6% în primele zece luni ale anului, ajungând la 3 de 310,67 miliarde de dolari. Această cifră reprezintă o medie de peste un miliard de dolari pe zi, în ciuda eforturilor celor 27 de state membre UE de a inversa această tendință. Doar în luna octombrie, exporturile către Europa au înregistrat o creștere de 24,4%, ajungând la 54,58 miliarde de dolari, ceea ce a generat un surplus lunar de 33,4 miliarde de dolari.
Pe piața americană, exporturile chineze au înregistrat o creștere de 32,9% în luna octombrie, atingând valoarea de 46,4 miliarde de dolari. Această performanță survine în contextul unui război comercial inițiat de Donald Trump. În acest context geopolitic, Donald Trump urmează să se întâlnească cu Xi Jinping în marja summitului APEC de la Shenzhen, pe 18 și 19 noiembrie. Se preconizează, de asemenea, o întâlnire trilaterală care îl va include și pe Vladimir Putin.
Motorul principal al acestui succes comercial este reprezentat de explozia cererii pentru produse legate de inteligența artificială și vehicule electrice. În luna octombrie, exporturile totale au crescut cu 35,2% față de anul trecut, ajungând la 412,3 miliarde de dolari. Deși și importurile au crescut puternic, cu 41,6%, ajungând la 307,1 miliarde de dolari, acest avans al cumpărăturilor nu a fost suficient pentru a contracara ritmul accelerat al vânzărilor externe ale Chinei.
Zhiwei Zhang, economist-șef la Pinpoint Asset Management, a declarat că exportatorii au fost principalul motor al economiei chineze în acest an și a anticipat că aceștia vor continua să aibă performanțe bune. Totuși, aceste rezultate contrastează cu stagnarea pieței interne, presiunile deflaționiste, cheltuielile slabe ale gospodăriilor și criza imobiliară severă. Beijingul vizează o creștere a PIB-ului între 4,5% și 5% pentru anul 2026, un obiectiv oficial scăzut comparativ cu deceniile trecute.
Evoluția indicatorilor economici chinezi are loc într-un cadru de tensiuni comerciale constante, Bruxelles-ul acuzând Beijingul de practici neloiale și de un deficit comercial „nesustenabil”. Recent, cele două părți au ajuns la un acord în sectorul auto pentru a limita exporturile de vehicule hibride chinezești. În trimestrul al treilea, PIB-ul Chinei a înregistrat o creștere de 4,5%, o ușoară accelerare față de pragul de 4,3% raportat în trimestrul al doilea.
