Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, a criticat dur luni cererile Moscovei privind concesiile necesare pentru încheierea războiului din Ucraina. În cadrul unei declarații făcute la Bruxelles, înaintea reuniunii miniștrilor de externe din statele membre ale Uniunii Europene, Kaja Kallas a calificat aceste solicitări drept „absurde”. Ea a subliniat că responsabilitatea pentru oprirea conflictului revine Rusiei, fiind cea care a declanșat invazia.
Conform publicației Politico, Kaja Kallas a explicat faptul că solicitările rusești urmează un tipar de negociere în care sunt prezentate multiple cereri extreme pentru a părea rezonabile ulterior, după ce unele sunt retrase. Cererile Moscovei includ retragerea completă a Ucrainei din regiunea Donbas, instituirea unui statut de neutralitate permanentă pentru Kiev și retragerea NATO la granițele din anul 1997. Aceste condiții sunt similare celor formulate de Rusia înainte de invazia de la începutul anului 2022.
În procesul de negociere, Kaja Kallas a insistat pe necesitatea utilizării pârghiilor de presiune deținute de Uniunea Europeană. Ea a menționat activele rusești imobilizate în valoare de peste 200 de miliarde de euro la depozitarul Euroclear din Belgia, sugerând că acestea reprezintă un instrument strategic. Liderii europeni susțin că Rusia trebuie să accepte, ca prim pas obligatoriu, o încetare a focului, în timp ce ministrul apărării din Finlanda a respins sugestiile privind retragerea țării sale din NATO.
O echipă de negociere a fost deja stabilită, fiind formată din reprezentanți ai Poloniei, Germaniei, Italiei, Franței și Regatului Unit, alături de Consiliul European și Comisia Europeană. Înaltul Reprezentant al UE nu a fost inclus în această echipă, motiv pentru care a explicat că discuțiile se poartă la nivel de consilieri pentru securitate națională. Deși ministrul lituanian de externe, Kêstutis Budrys, a cerut includerea lui Kallas, componența finală nu a fost încă stabilită oficial.
Viitoarele runde de discuții privind pacea sunt așteptate după o întâlnire între președintele Statelor Unite, Donald Trump, președintele rus Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping la Shenzhen, în China. În acest context, Austria a propus un document de 15 puncte pentru mandat, care include mecanisme de monitorizare a armistițiului și utilizarea sancțiunilor. Totodată, ministrul suedez de externe, Maria Malmer Stenergard, a manifestat scepticism față de succesul acestor negocieri.
Contextul geopolitic actual este marcat de eforturi constante de sprijinire financiară a Ucrainei de către Uniunea Europeană. Recent, UE a aprobat cea mai mare plată unică de până acum pentru acest stat, în valoare de 8 miliarde de euro. Această mișare financiară subliniază continuitatea implicării europene într-un moment în care discuțiile despre un posibil mandat de negociere pentru pace încep să prindă contur la nivel internațional.