Marine Le Pen, favorita actuală pentru postul de președinte la Élysée în 2027, își propune să readucă controlul asupra politicii externe europene în mâinile statelor membre. Obiectivul principal al strategiei sale vizează Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), instituția diplomatică a Uniunii Europene. Dacă va reuși să câștige alegerile, Parisul va încerca să limiteze influența Comisiei Europene, transformând Bruxelles-ul dintr-o putere diplomatică într-un simplu coordonator al deciziilor luate de guvernele naționale.
Planul propus de Marine Le Pen implică fie desființarea, fie reducerea drastică a Serviciului European de Acțiune Externă. Această mișare ar priva Uniunea Europeană de instrumentele prin care își susține pozițiile pe scena mondială. Reprezentanții partidului Rassemblement National susțin că Serviciul European de Acțiune Externă reprezintă o risipă de bani, o poziție care vine într-un moment delicat, având în vedere că Marine Le Pen a fost condamnată de Curtea de Apel din Paris pentru deturnarea fondurilor europene destinate asistenților parlamentari.
Confruntarea politică vizează direct persoana lui Ursula von der Leyen, pe care extrema dreaptă o acuză că își depășește mandatul prin exercitarea unor competențe diplomatice și militare. Marine Le Pen a declarat că Franța nu va mai accepta ca Comisia să gestioneze diplomația sau informațiile. Ea a promis un „braț de fier” față de Bruxelles, menționând că va reduce contribuția franceză la bugetul european, Franța fiind al doilea cel mai mare contributor după Germania.
Serviciul European de Acțiune Externă este condus în prezent de Kaja Kallas, o voce fermă împotriva Kremlinului, ceea ce creează o tensiune cu linia ambiguă a Rassemblement National față de Moscova. Europarlamentarul Jean-Paul Garraud a criticat deja abordarea lui Kaja Kallas, în timp ce susținătorii acesteia argumentează că Înaltul Reprezentant doar pune în aplicare deciziile luate la unanimitate de Consiliu. Un SEAE slăbit ar putea duce la o voce europeană mult mai puțin influentă în gestionarea crizei din Ucraina.
Deși Franța a fost un susținător constant al serviciului diplomatic european, există semne de reformă internă. O notă franco-germană a sugerat anterior reducerea prerogativelor Înaltului Reprezentant pentru a economisi resurse bugetare. Totuși, o victorie a lui Marine Le Pen ar însemna o schimbare radicală de direcție față de politica lui Emmanuel Macron, care susține o diplomație europeană mai puternică. Strategia ei se bazează pe golirea instituțiilor din interior prin transferul competențelor către capitale.
Pentru stabilitatea flancului estic, coeziunea Uniunii Europene rămâne un factor critic de securitate. În contextul în care Franța este o putere nucleară și un pilon al NATO, orice tentativă de fragmentare a politicii externe poate afecta direct țări precum România sau Republica Moldova. O politică externă bazată pe vetouri individuale ar putea facilita influența Moscovei, transformând diplomația europeană într-un format bilateral, mult mai vulnerabil în fața marilor puteri globale.
