Comisiile pentru libertăți civile (LIBE) și comerț internațional (INTA) din cadrul Parlamentului European urmează să voteze, miercuri, 4 noiembrie, un raport privind modificarea regulilor de monitorizare a precursorilor chimici. Aceste substanțe, utilizate atât în scopuri industriale legitime, cât și pentru fabricarea ilegală de droguri, vor face obiectul unor noi controale europene. Măsurile vizează limitarea accesului grupărilor criminale la compuși care sunt folosiți pentru a evita reglementările existente în prezent.
Proiectul de regulament propus de Comisia Europeană include o reorganizare a categoriilor de substanțe controlate, reducând numărul acestora de la patru la trei. O schimbare majoră este introducerea unei categorii dedicate precursorilor de tip „designer”, compuși modificați special pentru a evita controalele aplicate substanțelor tradiționale. Pentru acești precursori, se propune un regim de control mult mai strict, care va permite utilizarea lor doar în excepții limitate, cum ar fi activitățile de cercetare și inovare.
Un alt element central al noii legislații este implementarea unui sistem electronic centralizat pentru monitorizarea tranzacțiilor comerciale. Digitalizarea procedurilor de autorizare și înregistrare va permite autorităților să verifice mai eficient operatorii economici și să raporteze activitățile care implică substanțe controlate. Lidia Stoica, criminolog, subliniază că aceste măsuri ar putea afecta traficul de stimulente, precum amfetamina, metamfetamina și MDMA, care provin adesea din țări precum Olanda și Belgia.
În ceea ce privește România, țara funcționează atât ca teritoriu de tranzit, cât și ca piață de consum emergentă. Lidia Stoica menționează că Portul Constanța poate fi utilizat ca punct de tranzit pentru droguri, în timp ce serviciile de curierat internațional sunt folosite pentru importul de substanțe psihoactive noi. Conform raportului de activitate al DIICOT pentru 2025, multe dintre aceste substanțe ajung prin rute comerciale legale, inclusiv colete trimise din Olanda sau Spania.
Criminologul avertizează că resursele organelor de aplicare a legii sunt adesea direcționate către consumatori, în detrimentul investigațiilor asupra marilor rețele. Datele arată că aproximativ 80% dintre capturile de droguri sunt cantități sub cinci grame, cu o medie de un gram per captură. Lidia Stoica susține că, în 2025, din cele 48.279 de cauze soluționate de DIICOT, circa 77,5% aveau ca obiect traficul de droguri, presiunea fiind mare asupra resurselor disponibile.
În contextul european, combaterea traficului de substanțe ilegale implică o monitorizare constantă a fluxurilor comerciale și a precursorilor chimici. Această activitate de supraveghere este esențială pentru a preveni utilizarea circuitelor legale de către rețelele de crimă organizată. Strategiile de securitate internațională se concentrează pe identificarea punctelor vulnerabile în lanțurile de aprovizionare, încercând să limiteze capacitatea de adaptare a grupărilor infracționale la noile reglementări legislative.
Dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu este propusă ca o soluție pentru a elibera resursele poliției și ale procurorilor. Lidia Stoica argumentează că, până când se schimbă abordarea asupra cererii, resursele vor rămâne concentrate pe condamnarea consumatorilor pentru cantități mici. Această strategie ar permite redirecționarea fondurilor publice către interceptarea marilor rețele de trafic, care utilizează profiturile din droguri pentru a finanța alte activități criminale.
