Administrația condusă de Donald Trump propune reluarea livrărilor de gaze naturale rusești către Europa prin conductele care traversează Ucraina. Această inițiativă, prezentată de emisarii Jared Kushner și Steve Witkoff în timpul vizitelor la Moscova și Kiev, vizează un posibil armistițiu energetic. Planul ar implica utilizarea unor intermediari americani în procesul de comercializare, oferind astfel oportunități de afaceri pentru investitorii din Statele Unite, într-un efort de a stabiliza piața înainte de iarnă.
Strategia americană mizează pe faptul că veniturile din vânzarea gazelor ar putea stimula Moscova să înceteze atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene. Pentru a preveni utilizarea acestor fonduri în scopuri militare, oficialii din Washington au propus depunerea veniturilor într-un cont escrow, administrat într-o jurisdicție terță. Ucraina ar beneficia din acest mecanism prin încasarea taxelor de tranzit, însă rămâne neclar cine va controla fondurile și cum va fi aplicat acest sistem conform legilor europene.
Propunerea Washingtonului intră în direct conflict cu obiectivele Uniunii Europene de eliminare a dependenței de resursele rusești. Uniunea Europeană a aprobat deja un regulament care prevede interzicerea importurilor de gaze rusești sub formă de gaz natural lichefiat la începutul anului 2027, iar cele prin conducte vor fi eliminate complet până la sfârșitul aceluiași an. Comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, a susținut că aceste interdicții trebuie să rămână permanente, indiferent de eventualitatea unui acord de pace.
Această poziție marchează o schimbare majoră față de primul mandat al lui Donald Trump, când administrația sa critica dependența Germaniei de gazul rusesc și impunea sancțiuni proiectului Nord Stream 2. În prezent, Washingtonul analizează posibilitatea redeschiderii, pe termen lung, a infrastructurii Nord Stream, afectată de explozii în Marea Baltică în septembrie 2022. Totuși, utilizarea rețelei din Ucraina este considerată o variantă mult mai rapidă pentru reluarea fluxurilor de energie către continente.
Pentru România, o eventuală reluare a livrărilor prin Ucraina, Slovacia și Austria ar putea influența prețurile de referință din Europa și costurile de achiziție regionale. Deși România nu avea contracte directe cu Gazprom la momentul opririi tranzitului, schimbarea condițiilor comerciale ar putea afecta producătorii locali, inclusiv cei implicați în proiectul Neptun Deep. Impactul asupra consumatorilor va depinde de evoluția prețurilor și de reglementările interne de furnizare.
Înainte de conflictul declanșat în 2022, Rusia asigura aproximativ 45% din necesarul de gaze al Europei, o pondere care a scăzut la circa 11%. În prezent, gazele lichefiate din SUA acoperă aproximativ 30% din consumul european. Presiunile pe piață sunt amplificate de conflictele din Golful Persic, care au perturbat livrările de GNL din Qatar, forțând Europa să gestioneze costuri energetice suplimentare estimate la 100 de miliarde de euro.
