Comisia Europeană a publicat marți, 17 noiembrie, o nouă prognoză economică prin care estimează că economia Uniunii Europene va înregistra o creștere de 1,4% în anul 2026. Această rată de expansiune ar urma să se mențină la același nivel și în anul 2027, după ce exporturile au susținut o evoluție peste așteptările inițiale în primele trei trimestre. Pentru perioada 2028, Comisia anticipează o creștere reală de 1,5% la nivelul întregii UE.
În ceea ce privește zona euro, prognoza indică o creștere reală de 1,2% pentru anii 2026 și 2027, urmată de o accelerare ușoară de 1,3% în 2028. Inflația medie din UE ar urma să fie de 3,3% în 2026, scăzând ulterior la 3,2% în 2027 și la 2,3% în 2028. Această evoluție a prețurilor este influențată de scumpirea energiei, un factor care afectează în mod special gospodăriile cu venituri mici.
Deficitul public agregat al statelor membre ar putea experimenta o creștere semnificativă, trecând de la 3,1% din PIB în 2025 la 3,8% în 2028. În paralel, datoria publică ar urma să crească de la 82,6% la 85,6%. Această tendire ascendentă a indicatorilor bugetari este alimentată de creșterea cheltuielilor pentru apărare și de costurile ridicate ale dobânzilor, care ar putea ajunge la 2,4% din PIB în anul 2028.
Pe plan social, Comisia anticipează un adaos de peste 800.000 de persoane ocupate în UE în 2026, în condițiile în care rata șomajului ar rămâne în jurul valorii de 6%. Totuși, randamentele obligațiunilor de stat și dobânzile mai mari impun presiuni asupra investițiilor și a sectorului construcțiilor de locuințe. Acesta din urmă ar putea stagna în 2026, înainte de o redresare modestă în următorii doi ani.
Evoluția economică a Uniunii Europene este influențată de cererea mondială pentru echipamente de producție de cipuri și pentru infrastructura de alimentare cu energie. Totodată, perturbările din transporturile prin Strâmtoarea Ormuz și avariile la infrastructura energetică din Orientul Mijlociu limitează oferta. În octombrie, prețul petrolului Brent a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, în timp ce gazele de referință TTF s-au tranzacționat peste 95 EUR/MWh.
Contextul economic european rămâne unul fragil, fiind marcat de volatilitatea prețurilor la resursele energetice și de necesitatea de a finanța măsuri de apărare. În acest scenariu, România se confruntă cu o situație diferită de media europeană, prognoza indicând o contracție a economiilor românești de 0,3% în anul 2026.