Sistemele medicale din Europa prezintă lipsuri majore și nu sunt suficient de pregătite pentru a gestiona crize grave, precum conflictele armate, atacurile asupra unităților medicale sau pericolele de natură biologică și chimică. O analiză recentă evidențiază faptul că capacitatea de reacție a statelor europene variază semnificativ, ceea ce a determinat Comisia Europeană, NATO și OMS să solicite implementarea unor măsuri urgente de securitate sanitară.
Comisia Europeană subliniază riscul reprezentat de noile amenințări biologice, în special prin utilizarea tehnologiilor moderne în scopuri malițioase. Laurent Muschel, director general adjunct în cadrul Autorității pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA), avertizează că inteligența artificială poate deveni o armă periculoasă dacă nu este supravegheată strict. Acesta precizează că tehnologia poate ajuta persoane rău-intenționate să dezvolte instrumente puternice, inclusiv pentru crearea de virusuri periculoase.
Pentru a contracara riscurile chimice, biologice, radiologice sau nucleare, instituția europeană propune dezvoltarea unor medicamente antivirale și a unor anticorpi cu acțiune largă. Aceste tratamente ar permite intervenția imediată a medicilor, chiar înainte de identificarea exactă a substanței sau virusului care a provocat îmbolnăvirea. Totodată, prin agenția HERA, Bruxelles-ul monitorizează punctele slabe din lanțurile de aprovizionare, de la transport până la distribuția medicamentelor și a echipamentelor de protecție.
Conflictul militar din Ucraina a demonstrat dificultatea gestionării valurilor de victime fără a bloca îngrijirea pacienților cronici. Jarno Habicht, fostul șef al biroului OMS din Ucraina, explică faptul că războiul pune o presiune uriașă pe secțiile de traumatologie, recuperare medicală și sănătate mintală. El subliniază că, deși spațiul fizic este important, succesul depinde de prezența personalului medical care trebuie să fie plătit, instruit și echipat corespunzător pentru a nu abandona munca.
Conducerea medicală a NATO solicită, de asemenea, măsuri concrete, evidențiind dificultățile legate de aprovizionare. Generalul de brigadă Petter Iversen, președintele Comitetului șefilor serviciilor medicale militare din Alianță, afirmă că este necesară o combinație de stocuri, capacități de depozitare și o bază industrială extinsă. Fabricile trebuie să poată asigura producția constantă de materiale medicale pe toată durata unei crize, conform avertismentului său.
Pregătirea pentru astfel de scenarii este integrată în noile reguli adoptate de NATO, care vor intra în vigoare în septembrie 2026. Acest document obligă statele aliate să stabilească planuri clare pentru situații cu victime multiple, să asigure rezerve de sânge și medicamente și să organizeze antrenamente comune între medicii militari și cei civili. Aceste măsuri vizează consolidarea rezilienței sistemelor de sănătate în fața amenințărilor globale tot mai complexe.
