Sectorul construcțiilor din România experimentează o transformare majoră pe măsură ce standardele de sustenabilitate devin obligatorii. Proiectele certificate prin programul Green Homes al RoGBC au depășit deja pragul de 1,5 miliarde de euro în țară, reflectând o schimbare de paradigmă în dezvoltarea imobiliară. Această evoluție are loc în contextul pregătirilor Uniunii Europene pentru implementarea standardului ZEB, care impune clădiri cu emisii operaționale practic inexistente și consum de energie acoperit din surse regenerabile.
Pentru Roxana Steiner, Partner & COO al STC Partners, esența sustenabilității nu rezidă doar în tehnologii vizibile, ci în faza de proiectare. Deciziile fundamentale care determină performanța unei clădiri sunt luate înainte de începerea construcției, nu prin adăugarea ulterioară de panouri fotovoltaice sau pompe de căldură. Această abordare este critică, având în vedere că sectorul construcțiilor este responsabil pentru aproximativ 40% din emisiile globale de carbon și consumă aproape 40% din energia finală la nivel european.
În București, proiectul Quartier Ferdinand reprezintă un exemplu de implementare a noilor cerințe, fiind primul proiect rezidențial pre-certificat ZEB de către RoGBC. Acesta a obținut simultan certificările ZEB, Green Homes și nZEB, utilizând un sistem integrat de pompe de căldură și panouri fotovoltaice, fără a utiliza rețeaua de gaz. Un alt proiect, Quartier Azuga, care cuprinde 240 de locuințe, a obținut certificarea Green Homes, evaluând parametri precum materialele utilizate, gestionarea deșeurilor și calitatea aerului interior.
Dezvoltatorii pun acum un accent sporit pe reducerea amprentei de carbon generate în faza de construcție, unde materialele precum cimentul și oțelul pot reprezenta până la 20% din emisiile totale. La Quartier Ferdinand, compania a intrat în procesul de compensare a aproximativ 9.000 de tone de CO₂ generate, un volum care ar necesita plantarea a circa 12.300 de copaci. De asemenea, la Quartier Azuga, s-au aplicat principii de economie circulară prin reutilizarea materialelor rezultate din demolarea platformei industriale existente.
Schimbarea reglementărilor influențează și modul în care clădirile sunt proiectate pentru a rezista fenomenelor climatice extreme, precum ploiile abundente. Soluțiile includ sisteme de umbrire exterioare conectate la platforme smart home sau redimensionarea rețelelor de apă și canalizare pentru a crește capacitatea de drenaj. Clienții de astăzi sunt mult mai atenți la costurile de operare pe termen lung, observând că, deși construcția unei clădiri verzi poate costa cu 1% până la 5% mai mult, acest surplus este recuperat prin eficiență.
Tranziția europeană către un model de construcții cu impact minim asupra mediului este dictată de Directiva privind Performanța Energetică a Clădirilor (EPBD). Conform acestui calendar legislativ, toate clădirile noi din Uniunea Europeană vor trebui să respecte standardul ZEB începând cu anul 2030. Această reglementare obligă piața imobiliară să renunțe treptat la modelele tradiționale în favoarea unor soluții care integrează regenerabilele și reduc drastic dependența de combustibilii fosili.
