Un nou studiu realizat de Comisia Europeană evidențiază o creștere a implicării tinerilor în activități organizate de diverse entități. Aproximativ 75% dintre respondenți au participat la activitățile unei sau mai multor organizații în ultimele 12 luni, un nivel superior pragului de 64% înregistrat în anul 2024. Această evoluție indică o tendință de activitate civică mai pronunțată în rândul generațiilor tinere din cadrul Uniunii Europene.
Implicarea acestora se manifestă cel mai frecvent prin participarea la cluburi sportive, menționate de 26% dintre tineri, sau prin cluburi de tineret, care au atras 20% din respondenți. De asemenea, observăm o creștere a dorinței de a produce schimbări în societate, deoarece 55% dintre tinerii intervievați au declarat că au luat parte la cel puțin o inițiativă de acest tip în ultimul an, față de 48% în perioada precedentă.
Mobilitatea internațională reprezintă un alt pilon important al experienței tinerilor europeni, cu circa 60% dintre aceștia declarând că au participat la activități în altă țară din UE. Această cifră reprezintă o creștere de 17% față de un sondaj similar din 2024 și include activități precum studii, schimburi culturale, sport sau voluntariat. Această deschidere către restul continentului subliniază o conexiune tot mai strânsă între cetățenii tineri din diverse state membre.
În ceea ce privește așteptările față de instituțiile europene, tinerii pun accent pe menținerea păcii (33%), combaterea sărăciei și a inegalităților economice și sociale (32%), precum și pe creșterea oportunităților de angajare (31%). Majoritatea respondenților, respectiv 75%, consideră că acțiunile întreprinse de UE au un impact direct asupra vieții lor de zi cu zi. Această percepție este esențială în contextul pregătirilor pentru Strategia UE pentru tineret post-2027.
Prioritățile pentru politicile de tineret se concentrează pe problemele concrete, precum oportunitățile de angajare și costul vieții, menționate de 40% dintre participanți. Această cerință depășește nevoia de a asigura sprijin financiar pentru programe (32%) sau de a permite tinerilor să aibă un cuvânt în procesul decizional (32%). Pentru a-și face auzită vocea, tinerii consideră că votul la alegeri și utilizarea platformelor de comunicare socială sunt cele mai eficiente metode, cu 33% și 32% respectiv.
Aceste tendințe de implicare civică și mobilitate apar într-un cadru geopolitic complex, unde relația dintre cetățenii europeni și instituțiile centrale este constant reevaluată. În contextul pregătirii noilor strategii europene, datele colectate de Eurobarometru oferă o bază pentru orientarea politicilor de tineret către nevoile reale ale generațiilor viitoare, punând accent pe stabilitate economică și socială.
