Infrastructura de gaze existentă în Europa reprezintă un activ strategic care poate fi adaptat pentru noile cerințe energetice ale continentului. Boyana Achovski, fost secretar general al Gas Infrastructure Europe (GIE), susține că rețelele actuale trebuie evaluate riguros înainte de a fi înlocuite cu sisteme complet noi. Obiectivul principal trebuie să fie furnizarea de energie într-un mod fiabil, cu emisii reduse și la un cost rezonabil pentru cetățenii europeni.
Strategia de utilizare a conductelor de gaze se concentrează pe conversia acestora acolo unde este fezabilă din punct de vedere tehnic și justificată economic. În timp, o parte din infrastructură poate fi utilizată pentru gaze cu emisii mai scăzute, precum biometanul, dacă acesta îndeplinește cerințele de calitate. Totuși, în cazul hidrogenului, este necesară o evaluare separată, deoarece nu orice conductă sau instalație de stocare subterană poate fi adaptată automat acestui nou gaz.
Exemplele de succes din Europa demonstrează că reutilizarea activelor este o opțiune viabilă pentru tranziția energetică. Planul rețelei centrale de hidrogen din Germania, aprobat în octombrie 2024, vizează 9.040 de kilometri de conducte, dintre care aproximativ 60% provin din conversia infrastructurii de gaze naturale existente. Un model similar de reconversie a fost observat și în Țările de Jos, demonstrând posibilitatea tehnică de adaptare a rețelelor actuale.
Securitatea aprovizionării este influențată și de schimbarea direcțiilor de flux, de la transportul de la est la vest către un flux de la vest la est. Un exemplu relevant pentru Europa de Sud-Est este interconectorul dintre Grecia și Bulgaria, care are o lungime de 182 de kilometri. Acest interconector are o capacitate tehnică de 3 miliarde de metri cubi pe an, cu potențial de extindere până la 5 miliarde, oferind acces la surse alternative.
Rețelele de transport de gaze sunt extrem de vaste, acoperind o suprafață considerabilă pe teritoriul european. Conform raportului Rețelei Europene a Operatorilor de Sisteme de Transport de Gaze Naturale (ENTSOG) din 2024, există aproximativ 207.000 de kilometri de conducte de transport în UE, Regatul Unit și Elveția. Aceste investiții masive, inclusiv în noi turbine energetice și instalații de stocare, reprezintă piloni esențiali pentru gestionarea noilor rute de aprovizionare.
Contextul energetic european este marcat de o vulnerabilitate accentuată, intensificată de conflicte geopolitice și blocaje în rutele de transport global. Europa încearcă să mențină un echilibru între respectarea angajamentelor climatice din cadrul Pactului Verde European și asigurarea securității energetice. Această dualitate pune sub semnul întrebării modul în care infrastructura de transport va evolua pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2025.