Belgia traversează o perioadă de instabilitate politică profundă, pe fondul blocajului negocierilor privind bugetul statului pentru anul viitor. Premierul Belgiei, Bart De Wever, se întâlnește astăzi cu regele Philippe pentru a-și prezenta demisia, într-un moment în care coaliția de guvernare riscă să se destrame. Tensiunile sunt cauzate de necesitatea de a gestiona reducerea unui deficit bugetar estimat la 10 miliarde de euro.
Liderii celor cinci partide care compun guvernul De Wever s-au reunit pe parcursul întregului weekend pentru a încerca să ajungă la un consens, însă discuțiile au fost încheiate luni dimineață fără un rezultat concret. Termenul limită pentru finalizarea acordului era considerat, în mod neoficial, marți, având în vedere că bugetul trebuie aprobat de Parlament până la sfârșitul anului curent. Bart De Wever a încercat prin aceste negocieri să transmită piețelor financiare că țara respectă obligațiile europene.
Situația financiară a Belgiei este îngrijorătoare, înregistrând un deficit bugetar de 5,2% din PIB în 2025, cu estimări privind creșterea acestuia în anul viitor. Premierul a exclus ferm posibilitatea ca noul an să înceapă cu un buget provizoriu, o măsură care ar fi permis funcționarea guvernului pe baza bugetului anterior. Tensiunile au apărut în special între socialiștii flamanzi de la Vooruit și partidul de centru-dreapta francofon Mișcarea Reformistă (MR).
Conflictul a vizat metodele de ajustare fiscală, socialiștii solicitând taxe mai mari pentru persoanele cu venituri ridicate, în timp ce Mișcarea Reformistă s-a opus acestui plan și unei reforme a taxei pe valoarea adăugată (TVA). Viceprim-ministrul David Clarinval, reprezentant al Mișcării Reformiste, a declarat că există încă prea multe taxe pe masă, deși nu a exclus reluarea discuțiilor. Dacă se vor impune alegeri anticipate, partidele extremiste precum Vlaams Belang sau Partidul Muncitorilor din Belgia (PTB) ar putea câștiga teren.
Instabilitatea actuală vine într-un context de agitare socială, Belgia fiind una dintre statele europene care s-au confruntat cu proteste masive în luna octombrie. Cetățenii au manifestat împotriva măsurilor de austeritate pregătite de autorități, similar cu situații observate în alte țări precum Franța sau Italia. Această presiune populară adaugă o dificultate suplimentară liderilor politici de a implementa reduceri bugetare drastice fără a declanșa noi crize sociale.
În trecut, procesul de stabilire a bugetului a cunoscut întârzieri similare, însă atunci Bart De Wever a solicitat o prelungire a negocierilor, nu demisia. În noiembrie anul trecut, monarhul Philippe a acordat o perioadă suplimentară de 50 de zile pentru a permite partidelor să găsească o soluție de compromis pentru bugetul de stat.
