Fostul prim-ministru francez Dominique de Villepin și-a anunțat vineri candidatura oficială pentru alegerile prezidențiale, într-un moment marcat de schimbări majore în peisajul politic. Prin această decizie, politicianul de 73 de ani a ales să atace direct degradarea climatului social și politic din Franța, avertizând asupra creșterii influenței forțelor radicale. De Villepin a subliniat necesitatea unei intervenții pentru a opri ascensiunea acestor grupări care profită de situația actuală a țării.
În cadrul declarației sale, De Villepin a fost extrem de critic la adresa președintelui Emmanuel Macron, afirmând că acesta „deschide calea” către ascensiunea radicalismului. Deși a acuzat partidele extremiste de exploatarea contextului politic, fostul premier a făcut o distincție clară între formațiunile de la marginea spectrului politic. El nu a pus pe același plan partidul de extremă stângă Franța Neînfrântă și formațiunea de extremă dreapta Adunarea Națională, evitând astfel o generalizare a criticilor.
Pe plan economic, Dominique de Villepin a propus strategii stricte pentru gestionarea finanțelor publice, pledând pentru reducerea datoriei Franței sub pragul de 3% din PIB. Planul său include și o componentă de redistribuire prin majorarea impozitelor aplicate persoanelor extrem de bogate. Aceste propuneri vin într-un context în care Franța se confruntă cu unul dintre cele mai ridicate niveluri ale datoriei publice din zona euro, o problemă macroeconomică majoră pentru stabilitatea țării.
În ceea ce privește politica externă, politicianul a criticat vizibilitatea redusă a Uniunii Europene pe scena internațională și dificultatea Franței de a se impune în cadrul blocului. Pentru a remedia această situație, De Villepin a propus crearea unui consiliu european de securitate. Acest nou organism ar trebui să includă marile puteri ale UE, precum Franța, Germania, Italia, Spania și Polonia, pentru a asigura o poziție mai puternică a continentului.
Candidatura sa apare într-un moment de declin pentru centriști și conservatori, precum Gabriel Attal, Édouard Philippe sau Bruno Retailleau. De Villepin devine al treilea candidat care își anunță intenția de a intra în cursa din noiembrie, după Teddy Riner și Éric Zemmour. Sondajele Ifop-Fiducial indică o dominanță a Adunării Naționale, condusă de Marine Le Pen, cu intenții de vot între 32% și 36%, urmată de Franța Neînfrântă, cu 17%-19,5%.
Fragmentarea actuală a scenei politice franceze face dificilă identificarea unui candidat comun pentru blocul de centru și conservatori. Deși există discuții despre organizarea unor alegeri primare pentru desemnarea unui reprezentant comun, divergențele rămân mari, în special în rândul dreptei. Această instabilitate politică reflectă o perioadă de tranziție în care partidele tradiționale încearcă să recupereze teren pierdut în fața mișcărilor populiste și radicale.