Parlamentul Slovaciei a respins miercuri o modificare majoră a Codului penal, propusă de guvernul condus de premierul naționalist Robert Fico. Această decizie legislativă evidențiază o slăbire a majorității parlamentare deținute de coaliția guvernamentală, după ce proiectul nu a reușit să obțină numărul necesar de voturi. Evenimentul are loc într-un context de tensiuni politice crescute, în care mai mulți deputați au decis recent să își retragă sprijinul pentru grupurile de guvernare.
În cadrul votului, proiectul a întrunit doar 75 de voturi favorabile din totalul de 150 de deputați disponibili, număr insuficient pentru adoptarea legii. Restul parlamentarilor s-au manifestat împotrivă, fiind 74 de voturi negative, în timp ce un singur deputat a ales să se abțină. Opoziția a profitat de această situație pentru a intensifica presiunile politice, solicitând săptămâna trecută organizarea unor alegeri anticipate în țară.
Modificarea legislativă propusă de guvern viza interzicerea utilizării, în alte dosare penale, a mărturiilor oferite de persoanele cercetate care acceptă să coopereze cu justiția. Criticii acestei inițiative au avertizat că o astfel de prevedere ar putea îngreuna procesele de anchetare și urmărire penală, în special în cazul unor oficiali de rang înalt. Michal Simecka, liderul principalului partid de opoziție Slovacia Progresistă, a declarat că rezultatul este o victorie pentru justiția din Slovacia.
Din partea guvernului, deputatul partidului Smer, Tibor Gaspar, a susținut că această modificare este esențială pentru protecția cetățenilor împotriva manipulării martorilor. Gaspar a negat, de asemenea, faptul că proiectul ar avea legăturături cu propriul său dosar penal, fiind el însuși acuzat de constituirea unei organizații infracționale în interiorul poliției pentru a servi interesele partidului Smer. Această controversă subliniază conflictul dintre necesitățile de investigație și propunerile de reformă ale coaliției.
Guvernul condus de Robert Fico a promovat anterior și alte schimbări ale Codului penal, cum ar fi reducerea pedepselor pentru infracțiunile de corupție și cele de natură economică. De la revenirea la putere în anul 2023, premierul se confruntă cu proteste repetate din partea populației. Aceste manifestări sunt alimentate de poziția sa față de Moscova și de măsurile legislative care sunt percepute de opoziție ca fiind restrângeri ale unor libertăți fundamentale.
Administrația lui Robert Fico operează într-un climat politic marcat de o polarizare profundă între guvern și opoziție. Această situație de instabilitate legislativă reflectă dificultățile de guvernare cu care se confruntă coaliția actuală, în condițiile în care majoritatea parlamentară devine tot mai fragilă. Tensiunile dintre puterea legislativă și executivă continuă să modeleze direcția politică a Slovaciei în perioada următoare.
