Pentagonul conduce o revizuire a prezenței militare americane în Europa, proces care ar putea duce la retragerea a 25.000 sau chiar 40.000 de militari. Anunțată de Pete Hegseth pe 18 iunie și coordonată de Elbridge Colby, această evaluare va fi finalizată în decembrie. Criteriile de punctaj pentru aliați includ accesul la baze, dreptul de survol, un drum credibil spre țintele de cheltuieli NATO și acoperirea golurilor din forțele de reacție ale Alianței.
România a primit deja un semnal de avertisment în octombrie 2025, când Statele Unite au decis să nu mai înlocuiască brigada din Divizia 101 aeropurtată. Această decizie a dus la plecarea a aproximativ 700 de militari americani de la baza Mihail Kogălniceanu. Deși președinții comisiilor pentru apărare din Congres, Roger Wicker și Mike Rogers, au protestat public împotriva acestei decizii, Congresul a votat ulterior un prag de 76.000 de militari pentru întreg continentul.
În ceea ce privește infrastructura, România deține argumente solide prin bazele de la Deveselu și Câmpia Turzii, care au rămas neatinse de reducerile din 2025. La Mihail Kogălniceanu se construiește, pe o suprafață de circa 2.800 de hectare, cea mai mare bază aliată din această parte a Europei, cu o investiție de aproximativ 2,5 miliarde de euro. Statul român a declarat că acest proiect va continua indiferent de nivelul contribuției americane.
Totuși, la capitolul cheltuieli militare, situația este dificilă, deoarece execuția bugetară a rămas sub promisiuni. În 2025, România și-a asumat un nivel de 2,3% din PIB pentru apărare, dar a cheltuit efectiv doar 2,17%. Pentru anul 2026, estimarea NATO este de aproximativ 2,43%, în timp ce ținta asumată la Haga este de 5% până în 2035, dintre care 3,5% trebuie direcționate pentru apărarea propriu-zisă.
Bugetul pentru anul 2027, pe care Guvernul Luca Niculescu îl va prezenta în Parlament în decembrie, reprezintă un moment critic pentru securitatea națională. Pentru a răspunde evaluării de la Washington, România ar putea avea nevoie de un pachet de măsuri care să includă o lege a programării multianuale a cheltuielilor de apărare până în 2035. Aceasta ar trebui să garanteze un prag anual care să nu poată fi tăiat prin rectificări bugetare.
Contextul geopolitic actual este marcat de întâlniri diplomatice importante, precum cea dintre delegațiile americană, rusă și ucraineană de la Abu Dhabi pe 10 și 11 noiembrie. În acest cadru, orice retragere a trupelor americane de pe flancul estic poate fi interpretată de Moscova ca o concesie gratuită. Această dinamică amintește de evenimentele din 1971, când deciziile privind forțele din Europa au fost influențate direct de capacitatea aliaților de a oferi sprijin financiar concret.
