Generația Z, reprezentată de tinerii cu vârste cuprinse între 14 și 29 de ani, a devenit o forță politică de o importanță tot mai mare la nivel mondial. Această categorie demografică organizează proteste masive împotriva corupției, a autoritarismului și a inegalităților sociale, influențând procesele politice din diverse regiuni. Cercetătorii au identificat cel puțin 25 de proteste globale în care rolul acestor tineri a fost semnificativ, având obiective variate, de la educație și locuințe până la apărarea democrației.
În Asia și Africa, mișcările studențești au provocat schimbări de regim majore. În 2024, studenții din Dhaka, Bangladesh, au început proteste împotriva legii privind cotele de angajare, care s-au transformat într-o mișcare împotriva premierului Sheikh Hasina. Această acțiune a dus la demisia și fuga premierului din țară cu elicopterul. În Serbia, studenții au contestat controlul asupra presei, contribuind la înlăturarea lui Aleksandar Vučić după 14 ani de guvernare a partidului său.
În Europa, protestele conduse de tineri au început să se extindă în ultimele săptămâni, vizând probleme economice și sociale. În Franța, elevii au cerut îmbunătățirea condițiilor din școli, în timp ce în Spania tinerii au organizat proteste cu corturi pentru a cere locuințe accesibile. În Germania, mii de persoane au manifestat împotriva costului vieții, solicitând investiții în sănătate, educație și măsuri pentru combaterea crizei climatice, reflectând nemulțumirile unei generații care se simte ignorată.
Tehnologia joacă un rol crucial în organizarea acestor mișcări, prin utilizarea unor platforme precum TikTok, X, Discord sau grupuri de mesagerie. În Brazilia, mobilizarea online a fost decisivă pentru revenirea lui Luiz Inácio Lula da Silva la putere. Studenții de la Universitatea Federală Fluminense au organizat un marș în sprijinul acestuia, iar canalul de WhatsApp numit „Armata lui Lula”, creat de André Janones, a atras milioane de persoane care au distribuit conținut în favoarea candidatului.
Totuși, aceste mișcări sunt adesea întâmpinate cu o represiune violentă din partea autorităților. În India, protestele împotriva guvernului condus de Narendra Modi au dus la arestări masive și utilizarea gazelor lacrimogene. În Bangladesh, experții ONU au estimat că până la 1.400 de persoane au fost ucise în urma protestelor din 2024, majoritatea de către forțele de securitate. În Maroc, mișcarea Gen Z-212 din 2025 a dus la punerea sub acuzare a peste 2.000 de persoane.
Fenomenul de protest de către tineri reflectă o erodare a încrederii în sistemele politice actuale. Arancha González, decana Paris School of International Affairs, explică faptul că aceste acțiuni sunt cauzate de prăbușirea contractului social, ideea că economiile pot genera bunăstare și egalitate. Erica Chenoweth consideră că acest val de proteste ar putea marca o transformare generațională profundă în afacerile mondiale, capabilă să contracareze tendința globală de regres democratic.
