Anul 2025 a fost marcat de o activitate meteorologică extremă fără precedent, cu 367 de fenomene raportate la nivel global, conform raportului Climate Risk Index (CRI) 2027. Aceste evenimente au afectat peste 100 de milioane de persoane și au provocat pierderi economice directe de peste 158 de miliarde de dolari SUA. În acest context global de instabilitate climatică, România a intrat în topul celor 20 de state cele mai afectate de vremea extremă, ocupând locul 19 în clasament.
La nivel european, România se situează în top 20 al țărilor afectate, fiind precedată de Franța, pe locul 13, și de Italia, pe locul 15. Clasamentul național arată că România a reușit să îi depășească pe vecinii săi, Bulgaria, care se află pe locul 21, și Grecia, poziționată pe locul 24. Această evoluție subliniază vulnerabilitatea crescută a regiunii europene în fața evenimentelor meteo care devin tot mai frecvente și mai letale.
Impactul asupra infrastructurii a fost resimțit și la nivel energetic, fenomenul de căldură afectând direct funcționarea unor unități de producție. În Europa, centralele nucleare din Franța, România și Ungaria au fost nevoite să își oprească activitatea din cauza lipsei cantităților suficiente de apă necesare pentru procesul de răcire. Nivelul scăzut al apelor din râuri a creat dificultăți majore, afectând nu doar producția de energie, ci și transportul, crescând costurile pentru companiile implicate.
Valurile de căldură au reprezentat cel mai periculos tip de fenomen în 2025, fiind responsabile pentru aproximativ 70% din decesele totale cauzate de vremea extremă. În Italia, acest tip de eveniment a provocat 6.710 decese, în timp ce în Spania s-au înregistrat 3.893 de pierderi de vieți omenești. În Germania, un val de căldură cu temperaturi de 38,3°C a dus la peste 2.400 de decese, evidențiind pericolul major pe care îl reprezintă temperaturile ridicate pentru populație.
Pe lângă consecințele umane, impactul economic este devastator, pierderile totale pe ultimii 30 de ani fiind estimate la peste 4,7 trilioane de dolari SUA. În Spania, sezonul de incendii a fost cel mai grav din ultimele trei decenii, cu 382.607 hectare arse, o suprafață de 1,5 ori mai mare decât cea a Luxemburgului. De asemenea, furtuna Alice a generat pierderi de 100 de milioane de dolari, fiind un exemplu clar al costurilor astronomice generate de fenomenele de tip DANA.
Analiza datelor climatice arată o tendință de creștere a vulnerabilității pentru țările bogate, precum Spania, Franța și Italia, începând cu anul 1996. Această evoluție este strâns legată de utilizarea combustibililor fosili, care sunt responsabili pentru aproximativ 68% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Tranziția către energie regenerabilă rămâne un punct critic pentru reducerea severității acestor evenimente meteorologice în viitorul apropiat.