Dezvoltarea Coridorului de Mijloc, o rută comercială esențială care conectează Asia de Europa prin Asia Centrală, Marea Caspică, Caucaz și Turcia, necesită investiții de zeci de miliarde de dolari în infrastructură. Până în anul 2040, statele implicate vor avea nevoie de minimum 25,1 miliarde de dolari pentru implementarea a 16 proiecte prioritare. Din această sumă, 22,5 miliarde de dolari sunt direcționate exclusiv către dezvoltarea infrastructurii feroviare, fiind un pilon central al acestui plan de expansiune.
Unul dintre cele mai costisitoare proiecte identificate este realizarea unei traversări feroviare alternative a Strâmtorii Bosfor, cu o valoare estimată la 8,2 miliarde de dolari. Această conexie, care ar trebui să fie funcțională până în 2034, va dispune de linie dublă electrificată și sisteme moderne de semnalizare. Scopul principal al acestei investiții este eliminarea blocajelor de capacitate dintre Europa și Asia, oferind o capacitate de transport de 50 de milioane de tone pe an.
În Asia Centrală și Caucazul de Sud sunt prevăzute alte proiecte majore, precum calea ferată Uzbekistan–Kîrgîzstan–China, evaluată la 4,7 miliarde de dolari. Totodată, o conexiune feroviară între Azerbaidjan și Turcia, prin Armenia, va necesita 2,7 miliarde de dolari, în timp ce Turcia planifică modernizarea liniei Divriği–Kars–frontiera cu Georgia pentru 1,6 miliarde de dolari. Kazahstanul pregătește, la rândul său, două proiecte feroviare de 2,6 miliarde de dolari pentru a reduce presiunea asupra punctelor de trecere a frontierei.
Pe lângă cele 16 proiecte prioritare, Banca Mondială estimează că vor fi necesare alte 30,5 miliarde de dolari până în 2040 pentru dezvoltarea logistică generală. Aceste fonduri vor fi utilizate pentru terminale intermodale, porturi, centre logistice, locomotive și echipamente digitale. În Uzbekistan sunt identificate oportunități de investiții de 11,5 miliarde de dolari, în Kazahstan suma fiind de 7,53 miliarde de dolari, iar în Turkmenistan sunt prevăzute 3,78 miliarde de dolari pentru modernizarea materialului rulant.
România dispune de un avantaj strategic datorită poziției portului Constanța, care poate deveni un nod vital între transportul maritim și rețeaua feroviară europeană. Îmbunătățirea operațiunilor logistice ar putea duce la creșterea de 3,6 ori a volumului de mărfuri transportate pe coridor până în 2040. Pentru a valorifica această oportunitate, țara trebuie să asigure capacitatea portuară, modernizarea infrastructurii feroviare și conexiuni eficiente cu rețeaua de transport a Europei.
Evoluția acestui coridor are un impact economic major, cu o creștere cumulată a PIB-ului de 3,3% și potențialul de a crea două milioane de locuri de muncă până în 2040. În prezent, 12 din cele 16 proiecte prioritare sunt deja în derulare, reprezentând aproximativ 85% din valoarea totală a investițiilor prioritare, cu o sumă de 21,2 miliarde de dolari deja implicată în procesul de implementare.