Liderii lumii s-au reunit miercuri în stațiunea turcească Antalya pentru deschiderea conferinței climatice COP31, într-un moment marcat de tensiuni geopolitice majore. Participanții au avertizat că războaiele și disputele comerciale internaționale nu trebuie să distragă atenția comunității globale de la necesitatea unor acțiuni urgente împotriva încălzirii climatice. Reuniunea are ca scop principal pregătirea unui nou acord cadru pentru limitarea modificărilor de mediu, într-un context global extrem de volatil.
Președintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a semnalat că agenda climatică și-a pierdut caracterul prioritar din cauza conflictelor recente. Acesta a declarat că discuțiile s-au mutat pe axa armelor și a tarifelor, în detrimentul supraviețuirii generațiilor viitoare. Această perspectivă a fost susținută și de președintele statului gazdă, Recep Tayyip Erdogan, care a subliniat că suprapunerea crizelor, a sărăciei și a valurilor de migrație impune o solidaritate internațională mult mai consolidată.
Pe de altă parte, poziții diferite au fost exprimate de reprezentanții unor alte state importante. Ministrul energiei din Arabia Saudită, prințul Abdulaziz bin Salman, a pledat pentru menținerea liberei circulații a tuturor surselor de energie, argumentând că protecția climei nu trebuie să creeze bariere economice. Această poziție vine într-un moment în care tensiunile din Orientul Mijlociu au provocat scumpirea combustibililor și au reaprins competiția pentru securitatea aprovizionării energetice.
Delegațiile celor aproape 200 de state discută propunerea Turciei de a crește ponderea energiei electrice în consumul mondial de la puțin peste 20% la 35% până în anul 2035. În același timp, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că reacția internațională ezitantă plasează omenirea pe o traiectorie de distrugere. Datele oficiale indică faptul că pragul critic de 1,5 grade Celsius, stabilit prin Acordul de la Paris, riscă să fie depășit după fenomenele extreme din 2026.
Summitul este marcat de absențe semnificative la nivel înalt, ceea ce a atras critici din partea organizațiilor de mediu. Statele Unite lipsesc pentru al doilea an consecutiv, după ce administrația Donald Trump a renunțat la cooperarea climatică. De asemenea, Franța, Germania, Japonia, Italia și Canada au ales să nu își trimită șefii de stat sau de guvern la discuții. Fostul prim-ministru francez Laurent Fabius a solicitat ca reuniunea să treacă de la discursuri la implementarea efectivă a angajamentelor.
Evenimentele de la COP31 se încadrează într-un climat de urgență globală, unde limitele de siguranță climatică sunt testate constant de fenomene extreme. Rapoartele recente menționează catastrofe glaciare în Nepal care au cauzat peste 1.450 de victime și valuri de căldură în Europa de Vest. Aceste date confirmă riscurile iminente asociate cu depășirea pragurilor de încălzire stabilite în acordurile internaționale anterioare, precum cel de la Paris.
