Sari la conținut
Live Afirmații despre rolul UE în conflictul din Ucraina: dezinformare promovată de un politician pro-Kremlin
Reporter Digital Reporter Digital
161 actualizări
azi
Mapamond · acum 1 oră

Myanmar contestă decizia Curții Internaționale de Justiție privind genocidul asupra minorității rohingya

Autoritățile de la Naypyidaw au declarat că hotărârea instanței este nedreaptă, în urma recunoașterii atrocităților comise împotriva comunității rohingya.

Myanmar contestă decizia Curții Internaționale de Justiție privind genocidul asupra minorității rohingya
Foto: Bursa / bursa.ro

Autoritățile din Myanmar au reacționat oficial prin respingerea deciziei Curții Internaționale de Justiție (CIJ), prin care a fost recunoscut genocidul comis împotriva minorității rohingya. Khaing Khaing Soe, purtătoarea de cuvânt a președinției de la Naypyidaw, a declarat vineri că guvernul consideră hotărârea instanței ca fiind nedreaptă. Această poziție a fost exprimată imediat după ce președintele CIJ, Yuji Iwasawa, a prezentat probele care atestă atrocitățile comise de forțele de securitate ale țării în anul 2017.

Probele prezentate de instanță au evidențiat o violență extremă asupra copiilor și acte de violență sexuală pe scară largă împotriva femeilor din această comunitate. De asemenea, datele indică faptul că satele rohingya au fost distruse în mod sistematic, iar populația locală a fost înlocuită cu membri ai altor grupuri etnice. Conform instanței, aproximativ 10.000 de persoane din comunitatea rohingya au fost asasinate, în timp ce circa 750.000 de persoane au fost nevoite să fugă în Bangladesh.

CIJ a ajuns la concluzia că „singura deducție rezonabilă” este că autoritățile din Myanmar au urmărit distrugerea populației rohingya. Intenția de a elimina un grup este considerată un criteriu esențial pentru încadrarea acestor fapte drept genocid. Myanmarul a respins constant aceste acuzații, susținând că intervenția militară a fost o măsură justificată în urma unei insurecții a rohingya, care a fost declanșată după atacuri în care au fost uciși peste zece membri ai forțelor de securitate.

Khaing Khaing Soe a criticat hotărârea, subliniind faptul că aceasta nu a fost adoptată în unanimitate. Din totalul de 15 judecători, nouă au votat pentru decizie, în timp ce șase au votat împotrivă. „În ciuda eforturilor depuse de noi, la examinarea rezultatului, nu toți cei 15 judecători au fost de acord”, a declarat purtătoarea de cuvânt, adăugând că rezultatul este nedrept. Instanța a cerut ca autoritățile să faciliteze repatrierea rohingya în condiții de siguranță și demnitate.

Pe lângă cerința de a permite întoarcerea voluntară a refugiaților, CIJ a solicitat investigarea persoanelor suspectate de comiterea actelor de genocid. Instanța a prevăzut, de asemenea, acordarea unor despăgubiri pentru victime, însă cuantumul acestora urmează să fie stabilit ulterior. Deși deciziile Curții Internaționale de Justiție sunt obligatorii și nu pot fi atacate prin alte proceduri, instanța nu dispune de mecanisme proprii de aplicare a hotărârilor sale în teren.

Curtea Internațională de Justiție funcționează ca principalul organ judiciar al Organizației Națiunilor Unite, având rolul de a soluționa disputele juridice dintre state. Deși hotărârile sale reprezintă interpretări definitive ale dreptului internațional, aplicarea lor depinde de cooperarea statelor membre și de presiunea politică internațională, deoarece instanța nu posedă o forță de executare directă pentru a impune deciziile asupra suveranității unui stat.

Surse

Sursa: Bursa

Actualizări conexe