Schimbarea raportului de forțe la Washington, prin câștigarea ambelor camere ale Congresului de către democrați, obligă România să adopte o strategie de colaborare pe două canale. Deși Donald Trump va continua să decidă politica externă până în 2029, noul Congres majoritar democrat deține controlul asupra bugetelor, anchetelor și audierilor. Această nouă realitate politică poate relativiza înclinația pro-MAGA a președinției române, forțând Bucureștiul să interacționeze atât cu executivul american, cât și cu noile comisii parlamentare din Statele Unite.
Parteneriatul strategic dintre România și SUA se concentrează pe patru piloni esențiali, dintre care cel militar este în plină negociere. Pentagonul efectuează o evaluare de șase luni asupra trupelor din Europa, proces care ar trebui să genereze variante operaționale până la sfârșitul acestui an. În contextul tensiunilor din Marea Neagră, Bucureștiul s-a oferit să acopere parțial costurile staționării, în timp ce la Baza Militară de la Kogălniceanu au fost deja investiți 2,5 miliarde de euro, cu o perspectivă de creștere a investiției totale la 4 miliarde de euro până în 2040.
Pilonul energetic și cel legat de vize reprezintă alte zone de vulnerabilitate în relația bilaterală. Proiectul reactoarelor mici de la Doicești este considerat expus, fiind finanțat de România în ciuda eșecului similar din Statele Unite, însă proiectul de retehnologizare a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă respectă graficul stabilit. În ceea ce privește programul Visa Waiver, deși România fusese inclusă în ianuarie 2025, administrația Trump a suspendat aplicarea în martie, iar în mai 2025 Washingtonul a decis reconsiderarea includerii acestui program.
Un al patrulea pilon vizează pământurile rare, implicând cartografierea zăcămintelor pentru viitoare investiții americane în industria extractivă și de procesare din România. Pe plan instituțional, bazele militare și contractele de armament rămân intacte, însă aspectele care depind direct de executivul SUA, precum rotațiile de trupe sau finanțările politice pentru energie, sunt afectate. Noul Congres poate folosi instrumentele bugetare și audierile pentru a încetini deciziile de retragere a trupelor americane din regiune.
Pentru președintele Nicușor Dan, noul peisaj politic necesită o adaptare rapidă prin lucrul cu ambele tabere politice de la Washington. O întâlnire cu Elbridge Colby, principalul strateg al Pentagonului, este prevăzută la București pentru a discuta despre revizuirea dispozitivului de apărare în Europa. România poate menține un mesaj public neutru, axat pe securitate, continuând dialogul cu Casa Albă și Pentagonul, dar și dezvoltând relații discrete cu noile comisii democrate de apărare, justiție și afaceri externe.
Relația bilaterală dintre România și SUA este încadrată într-un context de securitate regională volatil, unde stabilitatea trupelor americane este crucială. În perioada recentă, deciziile privind prezența militară și parteneriatele energetice au fost supuse unor evaluări constante de către autoritățile americane. Această evoluție a parteneriatului strategic reflectă necesitatea de a echilibra obiectivele de apărare convențională cu dinamica politică internă a Statelor Unite, care influențează direct fluxurile de finanțare și rotațiile de personal militar.
