Noua majoritate politică din Serbia, formată în urma succesului mișcării studențești la alegerile din 25 octombrie, a anunțat că va menține aderarea la Uniunea Europeană ca obiectiv strategic principal. Totodată, această forță politică a declarat că nu va participa la aplicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, în ciuda presiunilor venite de la Bruxelles. Decizia reflectă o poziție de echilibru între aspirațiile europene și relațiile istorice menținute cu Moscova de către statul sârb.
Lista reprezentând mișcarea studenților, care a organizat proteste împotriva corupției în ultimii doi ani, a reușit să învingă partidul conservator SNS al lui Aleksandar Vucic. Rezultatele electorale arată că mișcarea a obținut 53% din voturi, în timp ce coaliția condusă de Aleksandar Vucic a înregistrat un scor de 39%. Acest rezultat va permite mișcării să dețină aproximativ 140 din cele 250 de mandate parlamentare disponibile, oferindu-i o majoritate necesară pentru guvernare.
Mirjana Nikolic, care ocupă funcția de rector al Universității de Artă din Belgrad, a explicat că prioritatea guvernului rezultat din această victorie va fi abordarea problemelor interne. În acest sens, lupta împotriva corupției va fi pusă în prim-plan de către noua administrație. Mirjana Nikolic a subliniat că, din punct de vedere geostrategic și geopolitic, Serbia se află în Europa și că majoritatea vecinilor săi sunt deja membri ai Uniunii Europene.
În ceea ce privește relația cu Rusia, noua majoritate a decis să nu adopte măsuri de sancționare, în ciuda contextului internațional actual. Mirjana Nikolic a precizat că studenții și colegii care au elaborat programul politică au fost foarte clari în privința opoziției față de sancțiuni. Această poziție este menită să protejeze interesele naționale, având în vedere că Serbia depinde în mod semnificativ de Rusia pentru aprovizionarea cu gaz natural.
Înainte de acest scrutin, președintele Aleksandar Vucic a susținut integritatea teritorială a Ucrainei după atacul Rusiei din februarie 2022, dar a refuzat implementarea sancțiunilor votate de UE. Serbia se află într-un exercițiu constant de echilibristică între Bruxelles și Moscova, fiind în același timp candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Noua majoritate așteaptă încă rezultatele definitive ale scrutinului pentru a începe procesul oficial de formare a unui guvern.
Serbia ocupă o poziție complexă în arhitectura de securitate europeană, încercând să navigheze între statutul de candidat la UE și dependența energetică de Rusia. Această dualitate a influențat deciziile politice de la Belgrad încă din anul 2000, când toate guvernele succedive și-au declarat oficial intenția de a integra țara în cadrul european, fără a renunța însă la parteneriatele strategice cu marile puteri externe.
