Noul guvern ungar anunță o schimbare majoră în modul în care sunt finanțate proiectele culturale din Transilvania, eliminând criteriile de apartenență politică. Secretarul de stat responsabil cu cultura, Ervin Nagy, a declarat că deciziile vor fi luate pe baza expertizei, nu a loialității față de guvernul anterior. Anunțul a fost făcut sâmbătă seara, în cadrul unei dezbateri desfășurate la Cluj-Napoca, despre necesitatea unei schimbări de paradigmă în relația dintre stat și cultură.
Ervin Nagy a subliniat că accesul la cultură reprezintă un drept fundamental și că scopul este ca copiii maghiari să aibă oportunități similare de a cunoaște cultura proprie, indiferent de locul nașterii. Secretarul de stat a criticat sistemul anterior, menționând că acesta a fost bazat pe „confidenți politici” numiți de guvern, în loc de specialiști. El a insistat că calitatea trebuie să fie factorul decisiv pentru ca poporul maghiar să rămână parte a Europei.
Alături de Ervin Nagy, la eveniment a participat Bence Mattyasovszky-Zsolnay, vicepreședintele Fondului Cultural Național (NKA) din Budapesta. Acesta a criticat metoda de „hrănire din palmă” aplicată de guvernul anterior atât în Ungaria, cât și pentru maghiarii de dincolo de granițe. Bence Mattyasovszky-Zsolnay a asigurat actorii culturali că distribuirea banilor va deveni mai echitabilă, bazându-se pe performanță, fără ca acesta să însemne de fapt o scădere a resurselor disponibile.
Oficialii au menționat că majoritatea apelurilor de proiecte nu fac nicio distincție între aplicanții din Ungaria și cei din Bazinul Carpatic. Scopul este ca un tânăr artist din Cluj-Napoca să aibă aceleași șanse de finanțare ca unul din Budapesta. Pentru a asigura o cultură unitară, deciziile vor fi luate de colegi profesioniști, inclusiv membri din afara granițelor Ungariei, care vor evalua proiectele din diaspora.
Ervin Nagy a acuzat guvernul anterior de comiterea unor „crime culturale” prin ratarea unor oportunități majore, în ciuda injectării unor sume mari de bani. El a punctat lipsa traducerilor ca un factor care împiedică prezența literaturii maghiare în Europa, în ciuda existenței a doi laureați ai Premiului Nobel. În acest context, se va recupera suma de 1,3 miliarde de forinți, care urmează să fie cheltuită efectiv pentru proiecte culturale.
Relațiile culturale dintre România și Ungaria sunt văzute ca un domeniu care necesită reconstrucție după ce „punțile au fost incendiate”. Ervin Nagy a susținut că diplomația culturală poate juca un rol esențial în acest proces de refacere a legăturilor. El a exprimat așteptări privind o activitate mai intensă din partea Institutelor Liszt pentru a sprijini această direcție de cooperare bilaterală.
