Generația Z a organizat manifestări de amploare pe întreg teritoriul Germaniei, concentrând nemulțumiri legate de politicile de apărare și de situația economică. Tinerii manifestanți au ales să protesteze împotriva reintroducerii serviciului militar obligatoriu, a proceselor de înarmare și a creșterii costului vieții. În cadrul acestor acțiuni de protest, mulți participanți au solicitat, de asemenea, demisia cancelarului Merz, marcând o tensiune politică semnificativă în principalele orașe ale țării.
În Berlin, aproximativ 2.000 de persoane s-au adunat în Alexanderplatz pentru a purta pancarte împotriva înarmării. Pentru gestionarea situației, poliția a mobilizat circa 1.600 de agenți, beneficiind de sprijinul forțelor din Mecklenburg-Pomerania de Nord, Brandenburg și al Poliției Federale. În Hanovra, numărul participanților la marș a fost estimat de poliție la aproximativ 5.800 de persoane, în timp ce la Frankfurt, circa 400 de tineri au organizat o „grevă școlară împotriva recrutării” în timpul dimineții.
Manifestările au avut loc și în regiunea Turingia, unde sute de tineri au protestat împotriva militarizării și a reducerilor sociale. La Jena, aproximativ 500 de elevi și studenți au defilat prin centrul orașului, trecând pe lângă sediile partidelor politice și școli. În Erfurt, circa 300 de tineri au manifestat până la prânz, folosind simboluri precum un sicriu cu steagul Germaniei și o cască militară. La Köln, deși majoritatea evenimentelor au fost pașnice, s-au înregistrat mici ciocniri cu poliția și utilizarea artificiilor.
În orașe precum Hamburg și Bremen, manifestanții au protestat sub aceleași devize, iar unele magazine au fost nevoite să își astupe vitrinele. Ministrul german al Tineretului, Karin Prien (CDU), a declarat că tinerii au dreptul să fie ascultați, subliniind că preocupările acestora nu sunt nefondate. Deși a condamnat violența, aceasta a menționat că trebuie analizat motivul pentru care oamenii ies în stradă, întrebându-se unde se simt neauziți de autorități.
Situația militară din Germania este marcată de dificultăți în recrutarea soldaților, ceea ce pune presiune pe deciziile guvernamentale viitoare. Thomas Räwekamp, președintele Comisiei de apărare din Bundestag, a indicat că, dacă obiectivele de recrutare voluntar nu sunt atinse, va fi necesară revenirea la stagiul militar obligatoriu. Decizia finală privind reintroducerea acestui serviciu militar va trebui luată, cel târziu, până la data de 31 iulie a anului viitor.
Contextul actual al Germaniei este definit de dorința cancelarului Friedrich Merz de a construi cea mai puternică armată convențională din Europa, ca răspuns la amenințarea rusă și la imprevizibilitatea aliatului american. Pentru a sprijini acest proces, a fost creat un serviciu militar voluntar și s-a instituit înregistrarea obligatorie pentru bărbații care împlinesc 18 ani, însă datele primare privind voluntariatul sunt considerate dezamăgitoare de către autorități.