Rusia a decis să renunțe la eforturile de a transforma yuanul chinez în noul dolar, marcând o schimbare majoră în strategia sa financiară. După invazia din Ucraina și impunerea sancțiunilor de către Occident, Moscova a adoptat moneda chineză cu o viteză foarte mare. Această mișare urmărea crearea unui canal suplimentar pentru utilizarea internațională a yuanului, însă planurile de a înlocui dolarul au fost abandonate în acest moment.
În perioada de vârf, yuanul chinez a ajuns să reprezinte aproape jumătate din comerțul exterior al Rusiei, devenind moneda cu cel mai mare volum de tranzacționare pe piața valutară internă a Moscovei. Moneda a depășit chiar și dolarul în depozitele bancare, iar băncile au început să acorde împrumuturi în yuani. Piața obligațiunilor în moneda chineză a cunoscut o creștere cu rate de două cifre, yuanul devenind un element principal în rezervele băncii centrale.
Totuși, datele recente indică o scădere semnificativă a ponderei yuanului în plățile pentru exporturile rusești, care a coborât la 22% în acest an. În cadrul comerțului cu Asia, Rusia primește acum ruble pentru 69% din exporturile sale. Această evoluție pune sub semn lênțierea ambițiilor lui Xi Jinping de a transforma yuanul într-o monedă puternică pentru piețele financiare și rezervele băncilor centrale, confirmând faptul că oficialii chinezi nu urmăresc substituirea dolarului.
Cauza principală a acestui viraj constă în faptul că băncile chineze au cedat în fața amenințărilor americane privind sancțiunile secundare. De la iunie 2024, când SUA și-a extins sancțiunile asupra instituțiilor financiare care fac afaceri cu Rusia, plățile au fost înghețate sau amânate luni de zile. Cele mai mari instituții financiare din China au întrerupt relațiile cu contrapartidele rusești, forțând economia rusă, care depindea de yuan, să se confrunte cu o lipsă acută de valută.
Din cauza acestor constrângeri, Banca Rusiei a îndemnat instituțiile de credit să limiteze acordarea de împrumuturi în yuan. Renunțarea la moneda chineză a creat dificultăți suplimentare pentru companiile rusești, care acum trebuie să utilizeze intermediari și țări terțe pentru tranzacțiile transfrontaliere. Aceste rute de plată mai complicate fac ca tranzacțiile să fie mai lente, mai scumpe și mult mai greu de controlat de către actorii economici implicați.
Această situație subliniază capacitatea Statelor Unite de a-și impune voința politică și confirmă dominația globală a dolarului în sistemul financiar internațional. Deși Rusia a încercat să creeze o alternativă prin utilizarea masivă a monedei chineze, presiunea sancțiunilor aplicate de Washington a demonstrat limitele acestui experiment economic fără precedent, forțând Moscova să revină la utilizarea rublei pentru o parte majoră din exporturile sale.
