Washingtonul pare să fi adoptat o nouă abordare privind prezența militară în Europa, evitând reducerile masive de efective care îi îngrijorau pe aliații europeni. În loc de retragerea a până la 25.000 de militari din contingentul de circa 80.000 de soldați americani, noile estimări indică o scădere mult mai limitată. Surse apropiate subiectului au declarat pentru Bloomberg că este probabilă o reducere totală de aproximativ 5.000 de militari americani pe continent.
Această schimbare de optică este influențată de faptul că Statele Unite au evaluat pozitiv creșterea cheltuielilor de apărare din cadrul NATO. Totodată, conducerea de la Pentagon a constatat importanța forțelor staționate în Europa pentru capacitatea armatei americane de a proiecta puterea în Orientul Mijlociu. Această regiune rămâne un punct de interes critic, în contextul conflictului care se prelungește cu Iranul.
În ceea ce privește distribuția trupelor, Germania, care găzduiește cel mai mare contingent american, va fi ținta principală a reducerilor de efective. În contrast, strategia de reorganizare prevede o consolidare a flancului estic al Europei. Matt Whitaker, principalul emisar al lui Trump la NATO, a susținut că nu se așteaptă la reduceri de amploare, menționând că există deja la dispoziție multe mijloace în locațiile actuale.
Procesul de decizie urmează o structură clară, recomandările finale fiind prezentate președintelui Donald Trump de către secretarul Apărării, Pete Hegseth. Această analiză se bazează pe raportul oficial al subsecretarului pentru politici, Elbridge Colby. În septembrie, echipa condusă de Colby a studiat scenarii propuse de generalul american Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa și șeful comandamentului european al SUA, pentru a fundamenta decizia finală.
Contextul legislativ impune limite stricte asupra acestor mișcări militare. În anul 2025, Congresul a adoptat o lege prin care Pentagonul este restricționat să scadă numărul trupelor din Europa sub pragul de 76.000 de soldați. Instituția nu poate renunța la baze sau la echipamente majore fără a consulta aliații și fără a realiza o analiză detaliată a impactului, asigurând astfel o anumită stabilitate a prezenței americane.
România a manifestat interes pentru menținerea acestui echilibru, oferind posibilitatea de a suporta costurile staționării militarilor americani. Președintele Nicușor Dan a propus ca țara să contribuie financiar la cheltuielile de prezență, inclusiv pentru combustibil și condiții de găzduire. Acesta a subliniat că baza de la Kogălniceanu reprezintă un punct strategic esențial pentru proiectarea forței americane în zone precum Orientul Mijlociu sau estul Mediteranei.
