Ucraina a reușit să execute un atac asupra Podului Crimei pe 17 noiembrie, utilizând un sistem propriu de comunicații prin satelit, în loc de rețelele Starlink și Starshield furnizate de compania SpaceX. Informația a fost oferită de un ofițer implicat în planificarea operațiunii, citat de publicația britanică The Times. Această evoluție tehnologică demonstrează capacitatea Kievului de a desfășura misiuni de atac fără a depinde de infrastructura de comunicații oferită de companii americane.
Ofițerul a explicat faptul că, pentru prima dată în istorie, au fost utilizate drone pentru a transmite semnal video către rachete, permițând lovirea unor puncte de o precizie extremă pe structura podului. Această decizie vine într-un context tensionat, după ce SUA au impus restricții privind utilizarea serviciilor Starlink și Starshield în misiunile de atac ucrainene. Militarii au reușit să demonstreze că pot dezvolta sisteme de transmitere a semnalului care să evite încercările americanilor de a paraliza comunicațiile necesare acestor operațiuni.
Operațiunea a fost concepută și ca un gest simbolic cu scop politic, fiind programată înainte de o întâlnire dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping. Scopul declarat al acestui demers a fost de a transmite un mesaj prin care să fie prezentată o imagine de slăbiciune a lui Putin. Atacul a fost rezultatul unei coordonări complexe între unități de rachete, operatori de drone din cadrul Centrului 7 pentru lovituri în adâncime, cunoscut sub numele de „Păsările lui Madiar”, precum și Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU).
Procesul de atac a durat mai multe săptămâni și a implicat utilizarea unor rachete de croazieră Neptune și Flamingo, drone-rachetă Palianiția și rachete Ruta, produse de compania olandeză Destinus. În prima fază, sute de drone au fost folosite pentru a neutraliza sistemele de apărare antiaeriană rusești, forțând Rusia să consume stocurile de rachete. Lovitura finală a provocat prăbușirea unei porțiuni importante a podului rutier și a unei structuri metalice, blocând parțial canalul navigabil dintre Marea Azov și Marea Neagră.
Impactul asupra logisticii rusești este semnificativ, deoarece blocajul poate îngreuna transporturile navale către porturile ocupate de Mariupol și Berdiansk. Deși podul feroviar a rămas parțial operațional, resturile structurii rutiere reprezintă un obstacol major. Ofițerul implicat a exprimat îndoieli cu privire la viteza cu care Rusia va putea efectua reparațiile necesare, invocând condițiile meteorologice de iarnă și riscul unor atacuri suplimentare din partea forțelor ucrainene.
Această acțiune militară se înscrie într-un șir de lovituri asupra infrastructurii critice rusești, menite să destabilizeze rutele de aprovizionare. Președintele Volodimir Zelenski a descris acest atac ca fiind a șaptea etapă a unei campanii de neutralizare a echipamentelor de bruiaj și a radarelor rusești. Prin succesul acestui atac, Ucraina confirmă capacitatea de a opera în mediul de război folosind tehnologii dezvoltate intern, reducând dependența de partenerii externi pentru comunicațiile tactice.