Guvernul Ungariei, condus de Péter Magyar, pregătește deschiderea publică a arhivelor fostei poliții politice, care conțin informații despre zeci de mii de persoane implicate în rețeaua de supraveghere a regimului socialist. Această măsură va permite cetățenilor să consulte documente despre persoanele asociate fostului aparat informativ. Primele informații vor fi făcute publice miercuri, 4 noiembrie, printr-o bază de date online care va facilita căutarea și consultarea dosarelor de securitate.
În contextul acestor schimbări, Viktor Orbán a publicat documente datând din 1982 și din a doua jumătate a anilor ’80. Fostul premier susține că aceste materiale demonstrează încercările serviciilor secrete comuniste de a-l transforma în colaborator. Potrivit informațiilor, tentativa de recrutare a avut loc la începutul stagiului militar obligatoriu, însă Viktor Orbán afirmă că a refuzat oferta. „La începutul serviciului militar, au încercat să mă recruteze, dar am refuzat, astfel că tentativa nu a avut succes”, a declarat acesta.
După refuzul de a colabora, autoritățile comuniste au început să îi monitorizeze activitatea, inclusiv pe cea a soției sale și pe cea a persoanelor din cercurile disidente. Viktor Orbán susține că aparatul de securitate a infiltrat informatori în grupurile de opoziție și a utilizat dispozitive de ascultare în locuințe sau la locurile de muncă ale celor urmăriți. Totuși, documentele invocate de acesta nu au fost verificate independent, iar afirmațiile sale sunt prezentate ca declarații personale.
Estimările istoricii indică faptul că arhivele cuprind numele a aproximativ 50.000 – 60.000 de persoane asociate fostului aparat informativ. Din acest total, se estimează că aproximativ 10% dintre persoanele menționate sunt încă în viață. Deși arhivele păstrează dosare mai detaliate pentru circa 9.000 de persoane, publicarea acestor documente suplimentare este programată abia pentru februarie 2027. Această amânare este necesară pentru a elimina informațiile personale sensibile și datele care ar putea afecta drepturile victimelor.
Procesul de desecretizare este considerat complicat, deoarece unele documente au dispărut în timpul revoluției din 1956 sau au fost distruse în 1989. Istoricul István Papp a avertizat că publicarea ar putea cauza situații dificile pentru familiile care vor descoperi implicarea rudelor în activitățile poliției politice. Pe de altă parte, Domokos Szokolay speră că deschiderea va duce la o înțelegere mai profundă a trecutului, fără a genera o stigmatizare automată a celor menționați în dosare.
Această decizie vine după ce guvernul condus de Péter Magyar, partidul TISZA, a câștigat alegerile parlamentare din aprilie, încheiind perioada de 16 ani de conducere a lui Viktor Orbán. Deschiderea arhivelor a fost o promisiune electorală, fiind susținută de o lege adoptată în septembrie. Ungaria urmează astfel modelul altor state foste comuniste, precum Germania, Cehia și Letonia, care au permis deja accesul extins la documentele de securitate din perioada regimului socialist.
