O coaliție formată din diverse grupuri și organizații non-guvernamentale a adresat o cerere oficială Partidului Socialiștilor Europeni (PES) pentru a investiga conduita politică a Partidului Social Democrat (PSD). În documentul transmis, inițiatorii solicită activarea articolului 11 din statutul intern al organizației europene, argumentând că acțiunile PSD pun în pericol statul de drept și democrația din România. Aceștia acuză partidul român de o îndepărtare sistematică de valorile progresiste și de slăbirea garanțiilor democratice prin normalizarea cooperării cu un partid de extremă dreapta.
Argumentele prezentate de coaliție includ faptul că PSD a recunoscut, prin declarațiile lui Alfred Simonis și Marcel Ciolacu, transferul de voturi către AUR. Organizațiile susțin că social-democrații transferă în mod sistematic voturi către candidații de extremă dreapta și că există o aliniere legislativă între cele două formațiuni în domeniul politicilor fiscale și economice. Mai mult, inițiatorii menționează o acțiune parlamentară comună și intenții explicite privind guvernarea, amintind de intensificarea alianței dintre PSD și AUR în timpul crizei guvernamentale din septembrie 2026.
Documentul subliniază și o reconfigurare sistemică a conducerii parlamentare, menționând că extremiștii au ajuns la putere în Camera Deputaților cu voturile PSD. Coaliția de ONG-uri acuză, de asemenea, partidul de o „reabilitare publică” a AUR, citând declarații ale unor lideri PSD. Vasile Dîncu a susținut că nu există argumente suficiente pentru a cataloga AUR ca partid extremist, în timp ce Rareș Hopincă a declarat că etichetarea acestuia ca extremist reprezintă o linie periculoasă. Totodată, Dragoș Benea și alte figuri importante au cerut un guvern sprijinit sau format cu AUR.
În urma acestor evoluții, coaliția solicită PES să înceapă o evaluare a conformității PSD cu principiile statutului european și să impună patru măsuri specifice. Acestea includ reafirmarea publică a refuzului de a coopera cu partide extremiste, evaluarea independentă a tiparelor de vot în Parlament, instituirea unei misiuni de monitorizare a instituțiilor de supraveghere și o evaluare internă a respectării statutului. Inițiatorii susțin că PSD folosește amenințarea unei alianțe cu extrema dreapta pentru a șantaja adversarii politici și pentru a-și consolida puterea internă.
Reacțiile la conduita parlamentară a PSD au venit și din partea altor actori europeni, precum reprezentanții Partidului Popular European (PPE) sau ai Partidului Verde European. Aceștia au pus sub semnul întrebării angajamentele pro-europene ale PSD și au criticat normalizarea cooperării dintre actorii politici tradiționali și formațiunile de extremă dreapta. De asemenea, relatările presei internaționale au evidențiat preocupări legate de stabilitatea democratică și de implicațiile acestor evoluții asupra coeziunii instituționale la nivel european.
Contextul politică din România este marcat de o perioadă de tensiuni legate de gestionarea bugetului și a politicilor fiscale. În perioada recentă, PSD a acuzat guvernarea Bolojan de eșecul austerității și de creșterea deficitului bugetar, susținând că românii au fost afectați de creșteri de taxe și impozite. Aceste dispute economice și politice au avut loc într-un climat de instabilitate, în contextul unor discuții privind responsabilitatea guvernamentală și impactul deciziilor fiscale asupra populației.
