Agenția Europeană de Mediu (EEA) a publicat un briefing în care avertizează că evenimentele meteorologice extreme din anul 2026 au demonstrat rapiditatea cu care problemele de apă, transport sau electricitate se transmit către alte activități economice. Raportul analizează cum seceta de pe Rin, furtuna Kristin din Portugalia și presiunile asupra producției de energie din România și Ungaria au creat blocaje în lanț. Autoritățile sunt sfătuite să pregătească întregul sistem pentru situații în care mai multe rețele sunt afectate simultan.
Pe Rin, seceta extremă a redus drastic capacitatea de transport a unui coridor esențial pentru industria europeană. La stația Kaub, nivelul apei a coborât sub 10 centimetri la 14 august, ceea ce a limitat încărcătura navelor. Barjele au transportat doar aproximativ 20% din capacitatea obișnuită, iar tarifele pe ruta Rotterdam–Karlsruhe au crescut de la 45 de euro la peste 150 de euro pe tonă. Această situație a forțat companii precum Covestro și Evonik să raporteze restricții de producție sau forță majoră.
În Portugalia, furtuna Kristin a lovit simultan infrastructura de electricitate, transport și telecomunicații la sfârșitul lunii ianuarie. Operatorul E-REDES a raportat că peste un milion de clienți au rămas fără curent, în timp ce REN a consemnat doborârea a 61 de stâlpi de înaltă tensiune. Deficitele de alimentare au afectat și rețelele de comunicații, provocând întreruperi pentru circa 200.000 de conexiuni fixe și 300.000 de utilizatori de telefonie mobilă, complicând astfel intervențiile de urgență.
În zona Dunărei, nivelul scăzut al apei a impus măsuri drastice în sectorul energetic. La Cernavodă, ambele reactoare au fost oprite preventiv și în siguranță, Unitatea 1 la 28 iulie și Unitatea 2 la 13 august, conform datelor CNCAN. Această reducere a fost necesară din cauza lipsei apei de răcire, deși reactoarele asigură de obicei o cincime din producția de electricitate a României. În Ungaria, centrala nucleară Paks a înregistrat reduceri de putere din aceleași cauze legate de temperaturile ridicate.
Agenția recomandă o schimbare de paradigmă în proiectarea infrastructurii, punând accent pe evaluarea dependențelor dintre rețele și efectuarea de teste de stres. EEA propune utilizarea datelor despre clima viitoare în loc de observațiile istorice și coordonarea mai strânsă între operatori pentru a gestiona alternativele funcționale. Deși briefingul nu introduce obligații juridice noi, el subliniază necesitatea de a proteja sistemele nu doar individual, ci ca un ansamblu interconectat, pentru a evita propagarea perturbărilor între sectoare.
Contextul actual al rezilienței infrastructurii este unul critic, având în vedere că România se confruntă cu provocări constante în gestionarea stabilității rețelelor. În timp ce anumite lucrări de infrastructură, precum cele de pe autostrada A10, sunt necesare pentru stabilizarea terenului, vulnerabilitatea sistemului energetic rămâne o temă de discuție majoră. Întrebările privind capacitatea țării de a rezista unei zile fără curent subliniază importanța recomandărilor EEA privind pregătirea pentru scenarii de criză extinsă.
