Republica Moldova se află într-un proces accelerat de integrare europeană, fiind situată printre cele patru țări candidate cu cele mai mari avansuri. Comisia Europeană estimează că negocierile de aderare ar putea fi finalizate la începutul anului 2028, însă securitatea regiunii Transnistria rămâne o provocare majoră. Analistul Laurențiu Pleșca consideră că singurul scenariu fezabil este aderarea statului cu întregul teritoriu recunoscut internațional, chiar dacă aplicarea legislației europene va fi suspendată temporar pe malul stâng.
Laurențiu Pleșca, coordonator de programe la GMF, explică faptul că acest model de integrație este singura variantă care nu îi oferă Moscovei un drept de veto asupra viitorului european al Chișinăului. El respinge modelul de tip Kosovo, considerându-l periculos, deoarece ar putea oferi Rusiei argumente pentru alte secesiuni. În schimb, analistul propune o abordare bazată pe beneficii concrete, unde legislația și regimul vamal sunt extinse treptat pentru a exploata slăbiciunile actuale ale regimului de la Tiraspol.
Procesul de reintegrare este deja susținut de o dependență economică reală, deoarece aproximativ trei sferturi din exporturile Transnistriei sunt direcționate către Uniunea Europeană sub regimul vamal al Republicii Moldova. Laurențiu Pleșca menționează că, deși reunificarea juridică și politică completă este puțin probabilă până în 2028, integrarea economică, energetică și vamală poate deveni fundamentul stabilității. El subliniază că pilonii pseudo-statului transnistrean, precum patronajul Rusiei și capacitatea de servicii publice, sunt în continuă erodare.
În ceea ce privește securitatea, analistul propune înlocuirea actualului format de menținere a păcii cu o misiune civilă a Uniunii Europene. Laurențiu Pleșca notează că numărul militarilor ruși din regiune a scăzut semnificativ, rămânând între 200 și 300 de soldați propriu-zisi, restul being localnici. De asemenea, el consideră că eliminarea depozitului de muniție de la Cobasna este esențială pentru a demonta mitul amenințării existențiale pe care Moscova îl folosește pentru a justifica prezența sa.
Chișinăul a adoptat o strategie de reintegrare prin europenizare, utilizând instrumente precum noul Fond de Convergență pentru a sprijini categoriile vulnerabile de pe malul stâng. În prima jumătate a anului, autoritățile au alocat peste 218 milioane de lei pentru asistență socială, medicală și educațională în regiune. Această abordare urmărește să facă avantajele aderării la UE vizibile pentru locuitorii din Transnistria, transformând procesul de integrare într-un instrument de rezolvare a conflictului, nu într-un obstacol al acestuia.
Procesul de extindere a Uniunii Europene implică evaluări periodice ale progresului statelor candidate, în contextul unor dinamici geopolitice instabile în regiunea Mării Negre. În timp ce unele țări se concentrează pe consolidarea frontierelor, Republica Moldova încearcă să își consolideze suveranitatea prin alinierea la standardele europene și prin reducerea dependenței de resursele externe, oferind în același timp stabilitate economică populației de pe ambele maluri ale Nistrului.
