Comisia Europeană a publicat marți, 3 noiembrie, un raport privind aplicarea strategiilor naționale de incluziune, evidențiind progrese în accesul romilor la munca remunerată și educația timpurie. Evaluarea, bazată pe datele Agenției UE pentru Drepturi Fundamentale (FRA), indică faptul că 54% dintre romii și membrii comunităților Traveller cu vârste între 20 și 64 de ani din statele UE participante desfășurau activități remunerate în 2024. Totuși, autoritățile europene avertizează că aceste evoluții nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor stabilite până în anul 2030.
În ceea ce privește educația, raportul semnalează o tendință îngrijorătoare legată de segregarea școlară, care nu a cunoscut o reducere semnificativă. Datele arată că 46% dintre copiii de 6–15 ani aflați în sistemul de învățământ frecventau școli unde majoritatea sau întregul grup de elevi aparținea comunităților rome sau Traveller. În plus, doar 32% dintre tinerii cu vârste între 20 și 24 de ani au reușit să absolve cel puțin învățământul secundar superior, o cifră mult sub media de 84% înregistrată în populația generală a Uniunii Europene.
Situația condițiilor de locuire și a sărăciei rămâne critică pentru o mare parte din populația monitorizată în statele membre. În cadrul evaluării, s-a constatat că 77% dintre copiii romi și Traveller sunt expuși riscului de sărăcie, în timp ce 83% din populația acoperită de sondaj trăiește în locuințe supraaglomerate. De asemenea, deși ponderea persoanelor care locuiesc în condiții de deprivare materială severă a scăzut de la 62% la 37%, aproximativ unul din cinci respondenți nu dispune de apă curentă în interiorul locuinței.
Pentru România, indicatorii relevate de FRA arată o realitate dificilă, cu un risc de sărăcie de 68% pentru romi, comparativ cu 19% la populația generală. În ceea ce privește locuințele, 86% dintre romii din țară trăiesc în spații supraaglomerate, iar 28% nu au acces la apă curentă în interior. Comisia recunoaște extinderea măsurilor de sprijin, precum mesele școlare, bursele și angajarea a 464 de mediatori școlari, dar solicită o coordonare mai bună între ministere și implicarea efectivă a organizațiilor de profil.
Comisia Europeană solicită statelor membre să treacă de la implementarea unor proiecte temporare la crearea unor servicii publice stabile și predictibile. Autoritățile europene subliniază necesitatea unor măsuri de desegregare reală în școli și o abordare integrată care să lege accesul la muncă de educația de a doua șansă și consiliere. Se pune accent pe necesitatea de a evita consolidarea structurilor segregate prin investiții în infrastructură și pe importanța capacității administrative la nivel local pentru menținerea sprijinului pe termen lung.
În cadrul Uniunii Europene, Fondul Social European+ prevede aproximativ 1,8 miliarde de euro pentru intervenții de incluziune în 15 state membre pentru perioada 2021–2027. Această sumă reprezintă finanțări programate pentru proiecte specifice destinate comunităților marginalizate, însă nu reflectă totalul banilor deja plătiți integral. Următoarea evaluare majoră a progreselor în implementarea acestor strategii de incluziune este programată de către Comisia Europeană pentru anul 2028.
