Curtea de Conturi Europeană a publicat un raport special pe 20 octombrie, prin care constată că doar cinci dintre cele 14 măsuri MRR analizate în detaliu au produs rezultate semnificative pentru administrația publică. Deși toate măsurile evaluate au atins realizările prevăzute în jaloanele și țintele necesare pentru desemularea finanțării europene, auditorii subliniază că finalizarea etapelor administrative nu demonstrează automat că serviciile oferite cetățenilor au devenit mai rapide sau mai bune. Evaluarea a vizat în principal Cehia, Germania, Grecia și Spania.
În cadrul verificărilor efectuate la fața locului în cele patru țări menționate, rezultatele au fost diverse: cinci măsuri au avut impact semnificativ, opt au prezentat rezultate limitate, iar pentru o măsură nu s-au putut demonstra rezultatele urmărite. Raportul precizează că acest eșantion nu include România și nu reprezintă întregul set de proiecte MRR. Un aspect critic evidențiat este faptul că, pentru cinci dintre cele 14 măsuri, nivelul de ambiție al jaloanelor sau al țintelor a fost redus înainte ca plata să devină posibilă, facilitând astfel îndeplinirea condițiilor de finanțare.
Analiza conceperii reformelor a fost mai amplă, incluzând un eșantion de 235 de măsuri din 15 țări, cu un total de 22,5 miliarde de euro. România figurează în această analiză cu 26 de măsuri, având costuri estimate de 777,5 milioane de euro, ceea ce reprezintă 3,6% din costurile planului românesc. În acest context larg, digitalizarea domină procesul, reprezentând 53% dintre măsurile eșantionului și absorbând 71% din costurile estimate, o tendință observată și în România, Croația, Cehia și Germania.
Auditorii au observat că statele au tinde să favorizeze intervenții digitale, considerate mai ușor de implementat în calendarul MRR, în detrimentul reformelor de guvernanță și organizare instituțională. Din cele 31 de subrecomandări examinate pentru îmbunătățirea administrației, doar 35% au fost abordate în mare măsură, în timp ce restul au fost tratate doar marginal sau deloc. În special, reformele de guvernanță au primit cea mai mică atenție, cu doar 14% dintre recomandările aferente fiind acoperite în mod substanțial.
Comisia a răspuns oficial, susținând că reformele structurale necesită timp pentru a deveni măsurabile și apărând contribuția mecanismului MRR. Aceasta acceptă doar parțial recomandările și contestă utilizarea unei liste prestabilite de indicatori pentru toate tipurile de reforme, argumentând că efectele calitative pot fi influențate de factori externi. Comisia a menționat, de asemenea, că o evaluare retrospectivă a întregului mecanism este planificată pentru a fi realizată până la sfârșitul anului 2028.
Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) a fost creat în 2021 ca instrument principal al NextGenerationEU, fiind condiționat de îndeplinirea unor jaloane specifice. Acestea pot include adoptarea unor legi sau lansarea unor platforme digitale, însă auditorii avertizează că o platformă poate funcționa fără a reduce durata procedurilor. Miza pentru bugetul european 2028–2034 va fi modul în care finanțarea va fi legată de îmbunătățirea efectivă a administrației publice.
