Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a avertizat vineri, 13 noiembrie, la Dublin, că Rusia încearcă să deturneze negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina. Conform declarațiilor sale, Moscova dorește să direcționeze discuțiile către o dezbatere despre arhitectura de securitate europeană, ceea ce ar putea permite Kremlinului să își promoveze revendicările fără a accepta, în primul rând, o încetare a focului. Kallas a solicitat liderilor europeni să evite aceste capcane diplomatice.
Diplomatul european a insistat că procesul de negociere trebuie să urmeze o succesiune strictă și clară a etapelor. În opinia sa, prioritățile trebuie să fie încetarea focului, urmată de un acord de pace și, abia la final, eventualele discuții privind arhitectura de securitate a continentului. Kallas a subliniat că Rusia este un agresor care nu are preocupări reale de securitate, deoarece nimeni nu a atacat statul respectiv, ci Rusia a atacat alții.
Moscova a reluat solicitările formulate în decembrie 2021, înainte de invazia din februarie 2022, privind o reorganizare a securității europene. Acele proiecte de acorduri, prezentate către Statele Unite și NATO, vizau limitarea extinderii Alianței și restricționarea desfășurării forțelor militare în Europa. Statele occidentale au respins aceste cereri, considerând că ele afectează suveranitatea statelor din Europa Centrală și de Est de a decide propriile aranjamente de securitate.
Kaja Kallas a menționat că Europa dispune deja de o arhitectură de securitate, bazată pe documente precum Actul final de la Helsinki, Carta de la Paris și Memorandumul de la Budapesta. Redeschiderea discuțiilor despre acest subiect înainte de încetarea războiului ar putea slăbi poziția europeană de negociere. În același sens, Friedrich Merz a declarat că nu este necesară redefinirea sistemului de securitate, deoarece acesta există deja, respingând condiționarea negocierilor de Ucraina.
António Costa a anunțat că s-a convenit componența echipei europene pentru negocieri, formată din instituțiile UE și cinci state din Coaliția de Voință: Regatul Unit, Franța, Germania, Italia și Polonia. Această echipă va acționa în coordonare, însă Moscova a rămas rezervată, menționând că va decide asupra formatului extins doar după ce va înțelege intențiile europenilor. Kaja Kallas a subliniat că simpla prezență la masă nu este suficientă, ci reprezentanții trebuie să influențeze rezultatul.
Revendicările ruse privind securitatea europeană au implicații directe pentru flancul estic al NATO, inclusiv pentru România. Propunerile Moscovei din 2021 vizau restricționarea forțelor militare în statele care au devenit membre NATO după 1997. Acceptarea unor astfel de condiții ar putea afecta direct prezența militară aliată pe teritoriul românesc și aranjamentele de securitate regionale stabilite în urma extinderii Alianței după perioada Războiului Rece.
