Europarlamentarul Rareș Bogdan a lansat o serie de acuzații la adresa președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acuzând-o de aplicarea unor standarde duble față de România și statele din estul Europei. Oficialul susține că agricultorii români sunt tratați ca „europeni de rangul doi”, deoarece primesc subvenții pe hectar semnificativ mai mici decât fermierii din statele vest-europene. Această disparitate este, conform europarlamentarului, o nedreptate care trebuie corectată prin egalizarea plății pe hectar în următorul buget multianual.
Analiza cifrelor prezentate de Rareș Bogdan indică faptul că bugetul stabilit pentru anul 2027 însumează 199,7 miliarde de euro, însă resursele destinate agriculturii sunt limitate. Din cadrul segmentului „Resurse Naturale și Mediu”, care cuprinde 57,1 miliarde de euro, doar 40,4 miliarde de euro vor fi direcționate către subvenții directe pentru suprafață și animale. Europarlamentarul subliniază că aceste sume sunt mai mici decât cele alocate în perioada 2014-2020, când fermierii europeni primeau anual între 41 și 44 de miliarde de euro.
Situația este agravată de creșterea costurilor agricole, Rareș Bogdan menționând că prețurile la motorină, îngrășăminte și semințe au crescut cu peste 30 la sută în ultimii ani. Acesta afirmă că, fără o creștere a anvelopei bugetare pentru agricultură, este imposibil să se crească plățile pe hectar pentru România fără a reduce sumele oferite fermierilor din Vest. Din acest motiv, europarlamentarul propune ca refacerea anvelopei bugetare și egalizarea subvențiilor să devină o „linie roșie” de neclintit în cadrul noului cadru financiar.
O altă problemă majoră vizează Politica de Coeziune, care ar fi afectată de modificarea destinației fondurilor de către Ursula von der Leyen. Deși grupul de 17 state, inclusiv România, a solicitat evitarea comasării acestui fond cu sectorul agricol, europarlamentarul susține că s-a făcut un „artificiu”. Din cele 75,7 miliarde de euro alocate capitolului Coeziune, suma de 58,4 miliarde de euro rămâne pentru coeziune clasică, restul fiind direcționat prin regulamente obligatorii către tranziția verde, tehnologii strategice, apărare și locuințe.
Rareș Bogdan avertizează că aceste schimbări vor lovi direct în investițiile locale, precum drumurile, rețelele de apă, școlile sau spitalele, necesare pentru reducerea decalajului dintre România și Occident. El susține că fondurile de coeziune au fost transformate într-o „pușculiță de rezervă” pentru prioritățile dictate de la Bruxelles. În noul cadru financiar, europarlamentarul vizează obținerea unei subvenții de bază de 200 de euro pe hectar și protejarea fondurilor pentru dezvoltarea satelor și orașelor.
Contextul economic din România evidențiază vulnerabilitatea populației în fața fluctuațiilor de costuri, având în vedere că aproximativ 38% dintre români nu pot acoperi o cheltuială neprevăzută. Această situație este însoțită de restanțe la plăți care depășesc media Uniunii Europene. În acest context, gestionarea fondurilor europene pentru infrastructură și dezvoltare locală rămâne un subiect critic pentru stabilitatea economică a țării.
