Europa se confruntă cu o serie de incidente de securitate, atacuri cibernetice și încercări de atentat atribuite Iranului sau grupărilor care acționează în numele acestuia. Aceste acțiuni sunt văzute ca represalii la adresa SUA și Israel în urma conflictului militar declanșat în februarie. Autoritățile de securitate națională avertizează că riscurile nu se mai limitează exclusiv la obiectivele americane sau la disidenții iranieni, ci se extind către întreg continentul.
Unul dintre cele mai grave incidente a avut loc la baza aeriană R.A.F. Fairford din Anglia, utilizată de bombardierele americane. Poliția britanică a reținut cinci bărbați, dintre care doi au fost acuzați de infracțiuni împotriva securității naționale, după o tentativă de atac coordonată de un bărbat care lucrează pentru statul iranian. În urma acestor informații, Statele Unite au retras rapid 12 bombardiere B-1 de la această bază militară britanică.
Operațiunile teroriste ar fi fost coordonate de Mohammad Baqer Saad Dawood al-Saadi, comandant al Kataib Hezbollah, o miliție irakiană considerată un aliat major al Iranului. Acesta ar fi participat la planificarea atacului de la Fairford chiar în timp ce se afla într-o închisoare din New York. În paralel, și baza R.A.F. Mildenhall din Anglia a trebuit să evacueze 12 aeronave militare americane după detectarea unui complot cu drone susținut de Teheran.
Amenințările cibernetice au vizat și infrastructura civilă, afectând sisteme de refrigerare ale supermarketurilor din Franța, Belgia, Luxemburg, Suedia, Irlanda, Țările de Jos, Estonia și Finlanda. În Franța, atacurile au provocat deteriorarea unor produse alimentare în valoare de milioane de dolari, iar anumite bănci de sânge au fost, de asemenea, ținte ale acestor operațiuni de sabotaj. Autoritățile franceze au acuzat direct Iranul de orchestrarea acestor atacuri cibernetice de amploare.
Expertul Ellie Geranmayeh de la Consiliul European pentru Relații Externe susține că Teheranul transmite un mesaj clar: dacă SUA reiau războiul, Europa va intra pe lista țintelor. Această strategie de extindere a conflictului este interpretată ca un semn al disperării regimului iranian. În același timp, directorul general al MI5, Ken McCallum, a menționat că Iranul și-și reorientează ambițiile către atacarea unor ținte mai dificile, inclusiv obiective militare, ceea ce a dus la ridicarea nivelului de alertă teroristă în Marea Britanie.
Securitatea europeană este pusă la încercare și de alte surse de instabilitate, precum operațiunile de sabotaj atribuite Rusiei în contextul războiului din Ucraina. Acestea includ bruiajul semnalelor de navigație aeriană în Suedia sau apariția dronelor în apropierea aeroporturilor din Danemarca și Belgia. Pe lângă amenințările iraniene, Europa gestionează și incidente de origine necunoscută, precum amenințările false cu bombă care au afectat mii de școli în Italia și zboruri internaționale.
