Diplomații occidentali aflați în Kiev au decis să rămână în capitala Ucrainei, refuzând să urmeze avertismentele Moscovei care îi amenință că se află în pericol de moarte. Această decizie vine în contextul atacurilor repetate cu rachete și drone rusești asupra orașului, care este vizat aproape zilnic. Reprezentanții ambasadelor consideră că aceste amenințări fac parte dintr-o campanie de intimidare organizată de Kremlin pentru a slăbi sprijinul internațional oferit Kievului.
Ambasadorii din țări precum Germania, Italia, Spania, Suedia, Franța, Polonia și Estonia au comunicat decizia de a rămâne la post, la fel ca și reprezentanții americani. Thomas Lund-Sorensen, ambasadorul Danemarcei, a declarat că Rusia încearcă să provoace teamă și să influențeze opinia publică prin acest război cognitiv. El a subliniat că, deși situația este înfricoșătoare, există o diferență clară între disconfortul cauzat de condițiile de viață și pericolul real pentru viață.
Securitatea misiunilor diplomatice a devenit o prioritate, în condițiile în care atacurile asupra infrastructurii civile sunt tot mai frecvente. În 2025, două rachete au lovit parcarea din apropierea Delegației Uniunii Europene, perforând geamurile blindate ale clădirii. În septembrie, o dronă a explodat la doar 500 de metri de sediul delegației, provocând distrugeri la etajul al nouălea. Din acest motiv, ambasadele își consolidează măsurile de protecție prin întărirea pereților cu saci de nisip.
Katarína Mathernová, ambasadoarea Uniunii Europene la Kiev, a descris impactul devastator al atacurilor asupra funcționării orașului. Ea a menționat că frecvența bombardamentelor a crescut față de anul trecut, afectând sistemele de alimentare cu apă și electricitate. În clădirea delegației au fost instalate paturi pliante și dușuri suplimentare pentru personal, deoarece orașul se confruntă cu întreruperi de curent și lipsa apei. Mathernová a descris aceste acțiuni ca fiind încercări de a distruge Uniunea Europeană.
Prezența diplomaților la Kiev este văzută ca un semnal de reziliență și solidaritate politică față de populația ucraineană. Deși deplasările sunt complicate, deoarece aeroportul din Kiev este închis, diplomații folosesc trenurile sau mașinile pentru a se deplasa. Thomas Lund-Sorensen a recunoscut că, deși există riscuri, misiunea este una de o importanță majoră. El a menționat că, în ciuda alertelor constante, încearcă să mențină momente de normalitate prin activități precum plimbările cu bicicleta.
Conflictul din Ucraina a transformat radical viața cotidiană în orașe precum Kiev, Harkov sau Odesa, unde infrastructura este ținta principală. Atacurile rusești au vizat nu doar centrele urbane, ci și poduri, centrale termice și rețele de transport. Această strategie de bombardare a infrastructurii civile este utilizată pentru a pune presiune pe societatea ucraineană, forțând locuitorii să trăiască în condiții de lipsă a utilităților esențiale pe perioade lungi de timp.
