Dacian Cioloș nu a reușit să obțină funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), în urma alegerilor organizate luni, 16 noiembrie, în Cambodgia. Cele 53 de state și guverne membre cu drepturi depline nu au reușit să ajungă la un consens asupra niciunui candidat dintre cei patru în competiție. Din acest motiv, actuala șefă a organizației, Louise Mushikiwabo, va rămâne în funcție încă un an, urmând ca un nou secretar general să fie ales în anul 2027.
Procesul electoral a fost marcat de tensiuni diplomatice între Rwanda și Republica Democrată Congo, care au blocat votul. Autoritățile de la Kinshasa s-au opus unui al treilea mandat pentru Louise Mushikiwabo, din cauza acuzațiilor că Rwanda sprijină grupurile rebeli M23 din estul teritoriului congolez. În ciuda încercărilor președintelui francez Emmanuel Macron de a propune un compromis prin retragerea candidaturilor, Rwanda a refuzat, în timp ce Republica Democrată Congo își exprimase disponibilitatea de a renunța la candidata sa pentru a-l susține pe Dacian Cioloș.
Dacian Cioloș a reacționat rapid, descriind decizia summitului de la Phnom Penh ca fiind o zi foarte tristă pentru organizație. Fostul premier a criticat faptul că summitul a evidențiat neputința de a lua o decizie atunci când interesul general cerea depășirea diferențelor. El a subliniat că prioritarea profilului geografic în detrimentul viziunii de viitor afectează relevanța Francofoniei și a propus limitarea numărului de mandate la maximum două, alături de introducerea principiului rotației geografice.
Candidatura României a fost susținută oficial de președintele Nicușor Dan, care a călătorit în Cambodgia pentru a promova proiectul fostului premier. România a depus oficial candidatura lui Dacian Cioloș pe 15 aprilie, pentru mandatul 2027-2030, prin intermediul președintelui Nicușor Dan către Emmanuel Macron. Programul de conducere, prezentat la Paris, se concentra pe integrarea tinerilor, educație, transformare digitală și consolidarea drepturilor și libertăților, într-o campanie diplomatică menită să întărească influența țării în spațiul francofon.
Organizația Francofoniei reunește 90 de state și guverne, dintre care 53 sunt membri cu drepturi depline. Secretarul general, ales de obicei pentru un mandat de patru ani care poate fi reînnoit, coordonează activitatea politică și reprezintă organizația la nivel internațional. România este membră cu drepturi depline a Francofoniei din anul 1993 și ocupă în prezent poziția de al șaptelea contributor la bugetul acestei instituții internaționale, având și un istoric al găzdirii summiturilor organizației.
România a fost membră a Francofoniei din 1993, având un rol activ în cadrul acesteia, inclusiv prin găzduirea Summitului de la București în anul 2006. În prezent, țara este al șaptelea contributor la bugetul organizației, o poziție care subliniază implicarea financiară și diplomatică a României în proiectele de educație, economie și democrație derulate de Francofonie la nivel global.